Două bubuituri puternice au fost auzite joi dimineață, 24 septembrie, în Bacău și în mai multe localități din împrejurimi. Zgomotele au fost suficient de intense încât mulți oameni să creadă că s-a produs o explozie.

Una dintre explicațiile vehiculate este producerea unor boomuri sonice de către aeronave militare care au zburat cu viteze supersonice.

Momentul a coincis cu o situație reală de securitate aeriană în nord-estul României.

În dimineața aceleiași zile, sistemele radar au detectat o țintă aeriană în Ucraina, în apropierea județului Botoșani. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației.

La ora 06:26 a fost transmis și un mesaj RO-Alert pentru județele Botoșani și Suceava.

Ulterior, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că ținta a pătruns în spațiul aerian românesc timp de aproximativ patru minute și s-a prăbușit în apropierea localității Solca, din județul Suceava. La fața locului a fost identificată o dronă de mici dimensiuni, fără să fie raportate victime sau pagube materiale.

Mai târziu, un elicopter IAR-330 SOCAT a decolat și de la Baza 95 Aeriană Bacău pentru monitorizarea zonei.

Trebuie precizat însă că autoritățile nu au confirmat explicit că zgomotele auzite la Bacău au fost produse chiar de cele două F-16 ridicate în aer în acea dimineață.

În aceeași perioadă, Forțele Aeriene Române anunțaseră și desfășurarea unor zboruri de antrenament în regim supersonic cu aeronave românești și aliate.

Ce este boomul sonic?

Boomul sonic este zgomotul puternic produs de undele de șoc generate atunci când o aeronavă depășește viteza sunetului.

În timpul zborului, avionul produce permanent unde de presiune în aer. Atunci când zboară cu o viteză mai mică decât cea a sunetului, aceste unde se propagă înaintea aeronavei.

Situația se schimbă atunci când avionul ajunge la Mach 1 și depășește această limită.

Undele de presiune se comprimă și formează unde de șoc foarte puternice, dispuse în jurul aeronavei sub forma unui con.

Atunci când acest con intersectează solul, oamenii aflați în zonă percep o schimbare bruscă de presiune sub forma unei bubuituri.

Sunetul poate semăna foarte mult cu o explozie, un tunet extrem de puternic sau chiar cu detonarea unei încărcături.

Avionul nu „sparge” bariera sunetului o singură dată

Una dintre cele mai răspândite idei greșite este că boomul sonic apare doar în momentul exact în care avionul depășește Mach 1.

În realitate, atât timp cât aeronava continuă să zboare cu viteză supersonică, aceasta produce continuu unde de șoc.

Practic, avionul „trage” după el un con de presiune.

Oamenii aflați în diferite zone de la sol aud bubuitura în momentul în care acest con trece peste ei.

Din acest motiv, un avion poate produce boomuri sonice auzite pe o distanță considerabilă de-a lungul traseului său.

Cât înseamnă Mach 1?

Viteza sunetului nu este constantă.

Ea depinde în special de temperatura aerului și de altitudine.

La nivelul mării, în condiții standard, viteza sunetului este de aproximativ 1.220 km/h.

La altitudinea de croazieră a avioanelor, unde temperatura aerului este mult mai scăzută, viteza sunetului poate fi în jurul valorii de 1.060 km/h.

De aceea, Mach 1 nu reprezintă o anumită viteză fixă exprimată în kilometri pe oră.

Numărul Mach indică raportul dintre viteza avionului și viteza locală a sunetului.

Mach 2 înseamnă, de exemplu, că aeronava zboară de două ori mai repede decât sunetul în condițiile atmosferice existente la acea altitudine.

De ce se pot auzi două bubuituri?

Boomul sonic este perceput uneori sub forma a două zgomote succesive: „boom-boom”.

Explicația ține de modul în care se formează undele de șoc în jurul aeronavei.

Avionul generează numeroase unde de presiune, dar la distanță acestea tind să se grupeze în două fronturi principale: unul asociat părții frontale a aeronavei și altul zonei posterioare.

Un singur avion poate produce astfel două bubuituri foarte apropiate una de cealaltă.

În situația de la Bacău au fost raportate două zgomote puternice. Fără date exacte despre aeronavele aflate în acel moment în zonă și despre traiectoriile lor, nu se poate stabili doar pe baza sunetului dacă acestea au fost produse de un singur avion sau de mai multe aeronave.

Avionul poate fi la zeci de kilometri distanță

Un alt lucru interesant este că aeronava care produce boomul sonic nu trebuie să se afle exact deasupra locului unde zgomotul este auzit.

Undele de șoc se propagă lateral și în jos.

În funcție de altitudine, viteză, direcția de zbor și condițiile atmosferice, bubuitura poate fi percepută la zeci de kilometri de traseul aparent al avionului.

De asemenea, sunetul poate ajunge la sol la câteva zeci de secunde după trecerea aeronavei.

Din acest motiv, oamenii pot auzi o bubuitură puternică fără să vadă vreun avion pe cer.

Poate boomul sonic să spargă geamurile?

În condiții normale de zbor și la altitudini corespunzătoare, boomurile sonice nu ar trebui să producă pagube.

Ele pot însă face ferestrele să vibreze, pot mișca obiecte ușoare și pot speria oamenii sau animalele.

Intensitatea unui boom depinde de mai mulți factori: dimensiunea și forma aeronavei, viteza acesteia, altitudinea, manevrele executate și condițiile atmosferice.

Din acest motiv, zborurile supersonice sunt atent planificate, mai ales atunci când au loc în apropierea zonelor populate.

De ce avioanele militare zboară supersonic?

Pentru aeronavele militare, viteza supersonică poate deveni necesară atunci când timpul de reacție este foarte scurt.

În cazul unei alerte aeriene, al interceptării unei aeronave necunoscute sau al unei amenințări care se apropie de spațiul aerian național, fiecare minut poate conta.

Un avion de luptă precum F-16 poate depăși Mach 2 în anumite condiții.

În astfel de situații, pilotul poate primi autorizarea de a zbura supersonic pentru a ajunge cât mai repede în zona indicată.

Iar pentru oamenii aflați la sol, această accelerare poate fi anunțată de un zgomot imposibil de confundat: boomul sonic.

Ce știm despre bubuiturile din Bacău

Bubuiturile au fost auzite într-o dimineață în care situația aeriană din nord-estul României era deja una neobișnuită.

Două F-16 românești fuseseră ridicate în aer pentru monitorizarea unei ținte, o dronă a pătruns temporar în spațiul aerian românesc, iar ulterior un elicopter IAR-330 SOCAT a fost trimis în misiune din Bacău.

În paralel, în această perioadă sunt planificate și zboruri de antrenament supersonice ale aeronavelor militare.

Fără o confirmare oficială privind avionul sau avioanele care au produs exact zgomotele din Bacău, legătura directă nu poate fi stabilită cu certitudine.

Fenomenul în sine este însă bine cunoscut.

Atunci când un avion depășește viteza sunetului, undele de presiune se transformă în unde de șoc, iar când acestea ajung la sol pot produce o bubuitură atât de puternică încât, pentru câteva secunde, pare că undeva în apropiere s-a produs o explozie.