În articolul de astăzi vorbim despre România și faimoasele castele. Înainte să colindăm lumea, cred că cel mai indicat este să colindăm țara în care trăim. România a fost binecuvântată de Dumnezeu și a înzestrat-o cu munți, dealuri, ape curgătoare, deschidere la mare, deltă, peisaje unice, locuri minunate de care te îndrăgostești de cum le vezi.
Din păcate, nu la fel putem spune despre cei ce administrează această țară și aceste frumuseți naturale. Alții ar da orice să aibă asemenea bogății și noi ne cam batem joc de ele. Dar să nu ne întristăm! Vă invit să ne plimbăm pe la castelele din România. Dacă nu aveți mijlocul propriu de transport, iar trenul nu vă atrage, vă recomand această firmă de închirieri auto în Bucureşti.
Castelul Regal de la Săvârșin, Arad
Proprietate a familiei regale retrocedate Regelui Mihai, Castelul de la Săvârșin a fost construit în secolul al XVI-lea de familia nobiliară maghiară Forray. Clădirea a fost distrusă în timpul Revolutiei de la 1948 si refăcută în stil neoclasic. Castelul, împreuna cu domeniul Savârsin unde regăsim un lac şi un parc de peste 6 hectare, a fost cumpărat în 1943 de Regele Mihai. În 1948, acest domeniu a fost confiscat de autorități, moment în care clădirea a fost împărțită în apartamente de locuit.
Din 2001 a revenit în proprietatea familie regale. După retrocedare, regele a renunțat la mobila veche, grădinile au fost refăcute astfel încât, atât castelul cât și imprjurimile acestuia, să arate ca în 1943. În mai 2007 au început lucrările de restaurare care au durat peste 8 ani, până în octombrie 2015. Ele s-au desfășurat după un plan inițial realizat de arhitectul Casei Regale, Șerban Sturdza.
Castelul Bran, Brașov.
Castelul Bran este unul dintre cele mai cunoscute și vizitate castele din România, alături de Castelul Peleș. A intrat în circuitul turistic drept Castelul lui Dracula, deși Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești, nu a locuit niciodată la Bran. A fost, inițial, trecătoare cu scop militar, după care cetatea a suferit modificări, iar în 1920 a fost transformat în castel de către regina Maria.
A funcționat multă vreme ca „Muzeul Statului”, dar în 2006 a fost retrocedat către Dominic de Habsburg, moștenitorul de drept. Castelul fusese donat familiei de Habsburg de către regina Maria. Aceștia au remobilat castelul, l-au restaurat și l-au redeschis pentru public, începând cu anul 2009.
Castelul Peleș, Sinaia.
În 1873 se pune piatra de temelie a castelului Peleș, la inițiativa regelui Carol I al României. O dată cu aceasta, regele a decis ca localitatea Podu Neagului să fie redenumită Sinaia. Lucrările au fost conduse de trei arhitecți: Johannes Schultz, Carol Benesch si Karel Liman.
Din 1914 și până în 1947, castelul a fost utilizat pentru vizite oficiale. În 1948, acesta a fost confiscat de către comuniști, care au decis să îl închidă, iar bunurile de patrimoniu au fost inventariate. O parte a bunurilor a fost transferată la Muzeul de Artă din București. Castelul a fost retrocedat regelui Mihai în 2007 și a rămas deschis publicului pentru a fi vizitat.
Castelul Cantacuzino, Bușteni.
Piatra de temelie a castelului a fost pusă în anul 1901, pe locul unei vechi cabane, care a aparținut familiei Cantacuzino. 10 ani mai târziu, a fost finalizată construcția castelului, conform planurilor arhitectului Grigore Cerchez. Prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino, descendent al împăraților bizantini Cantacuzino, a fost cel mai mare proprietar de pământuri din România, deținând un statut social similar cu cel al Regelui Carol I.
La momentul inaugurării Castelului Cantacuzino, deținea toate condițiile moderne: electricitate, apă curentă și telefonie. În 1948, Castelul a fost naționalizat și a devenit sanatoriu TBC, în perioada comunismului. În această perioadă a suferit importante modificări, arhitectura fiind modificată, iar picturile distruse. Abia în 2004, a fost retrocedat urmașilor familiei Cantacuzino, care l-au vândut, 4 ani mai târziu, unei societăți străine. Utilizând fonduri europene, compania l-a restaurat și l-a redeschis circuitului turistic în 2010.
Castelul Corvinilor, Hunedoara.
Numit și castelul Corvineștilor sau al Huniazilor, cetatea medievală a Hunedoarei este unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România. Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara. Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat în „top 10 destinații de basm din Europa”.
În ultimii ani, Castelul Corvinilor din Hunedoara se bucură de o largă apreciere mai ales printre turiştii străini. Asta poate şi pentru că a fost locul unde s-au filmat numeroase reclame și filme care l-au făcut cunoscut la nivel internaţional. Astfel, fosta reşedinţă a lui Iancu de Hunedoara a intrat in topul celor mai frumoase castele din lume, alături de Castelul Bran.
Cetatea Făgărașului, Făgăraș.
Cetatea a apărut pentru prima data în documente oficiale în anul 1455, însă construcția ei a început încă de la sfârșitul secolului XIV, pe locul unei vechi fortificații din lemn si pământ, din sec XII. Trei secole mai târziu, cetății i s-au adăugat 4 turnuri de colț pentru o mai bună apărare, iar în secolul următor Stefan Mailat, voievodul Transilvaniei între 1534 -1540 şi proprietar al cetății între 1528-1541, a transformat cetatea de apărare într-un castel.
Din secolul XVII, cetatea devine reședința lui Mihai Viteazul, care o dăruiește soției sale. Principii Transilvaniei Gabriel Bethlem (1613-1629) și Gheorghe Racozi I (1630-1648) au dat forma si dimensiunile cetății, așa cum o vedem noi astăzi.
Castelul Banffy, Cluj Napoca
Începând din anul 2013, castelul este cunoscut sub denumirea de Electric Castle, fiind locul de desfășurare al festivalului muzical cu același nume. Castelul a fost incendiat și jefuit în timpul războiului, transformat în timpul comunismului. Nu a fost întreținut, fiind utilizat ca depozit de materiale de construcție. În 1999, castelul a intrat pe „Lista celor 100 cele mai periclitate situri din lume”. Ani mai târziu, Prințul Charles al Marii Britanii l-a luat sub oblăduirea lui și a susținut restaurarea lui.
Arhitectura unică a castelului ce îmbină mai multe stiluri – baroc, renascentist, romanic și neogotic – este atât de spectaculoasă încât a fost denumit „Versailles-ul Transilvaniei”, fiind cunoscut și drept „cel mai bântuit loc din România”. Se spune că fantomele sunt spiritele celor care au murit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când clădirea a fost spital militar.
Castelul Bethlen Haller, Alba
Dacă numele de „Bethen Haller” nu-ți spune nimic, atunci „Jidvei” sigur o să îți atragă atenția. Castelul este folosit, în prezent, de compania de vinuri Jidvei, ceea ce înseamnă că o vizită la castel va veni la pachet cu o degustare de vinuri. Castelul a avut o istorie complicată, proprietatea acestuia trecând de la un domnitor la altul.
Regele Matia Corvin a donat castelul voievodului transilvănean Pongrácz János. După moartea lui János, castelul a ajuns în posesia lui Ștefan cel Mare al Moldovei ca feudă. Ulterior, după moartea lui Ștefan, castelul a ajuns în posesia fiul său, Bogdan Vodă. Ani mai târziu, prin decizie a Dietei, Petru Rareș, ca susținător al regelui Ferdinand I, a pierdut castelul în anul 1538, iar în 1565, acesta va fi distrus.
În anul 1622, fratele mai mic al lui Bethlen Gábor, Bethlen István, ordonă construirea castelului dreptunghiular pe care noi îl putem admira astăzi, cu turnuri pe colțuri în formă cilindrică pe locul unui vechi conac. După mai mulți proprietari, castelul a fost cumpărat în anul 1758 de către Bethlen Gábor de la Trezorerie. Prin schimb, în 1764, castelul a ajungs în proprietatea fratelui lui Gábor, Miklós, care a construit o scară nouă, a distrus zidul cetății, și care a ordonat adăugarea unei capele, a unor grajduri și a unei porți (ce a fost distrusă în 1972). În 1884, moșia trece în proprietatea contelui Haller Jenő, care a câștigat castelul la o partidă de cărți. În luptele din1944, zidurile castelului s-au deteriorat, iar castelul a devenit grânar și clădire de birouri în anii ’50.
În anii ’70, clădireaa fost achiziționată de fabrica Jidvei și a funcționat ca secție de şampanizare în cadrul IAS Jidvei. După anul 1989, castelul a fost revendicat și retrocedat familiei Haller, de la care a fost cumpărat de familia Necşulescu. Printr-un amplu proces de restaurare, prin care s-a urmărit îndepărtarea intervențiilor anterioare și evidențierea arhitecturii și simplității originale a spațiilor, familia Necșulescu a readus castelul la lumină, transformându-l totodată într-un simbol de preț al Jidvei.
Castelul Iulia Hașdeu, Câmpina
Castelul „Iulia Hasdeu” este un capriciu arhitectural în formă de castel, construit între anii 1894 și 1896, pentru comemorarea Iuliei Hasdeu, fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Aceasta a murit la 18 ani de tuberculoză. Tânăra era considerată geniu, fiind și primul român care a absolvit facultatea Sorbona din Paris.
Prima schiță a castelului, desenată de chiar de Bogdan Petriceicu Hasdeu, se găsește pe o filă a unui manuscris spiritist ce datează din 3 septembrie 1893. Vizitatorii care trec pragul muzeului pot admira portrete, obiecte ale familiei Hasdeu, fotografii și documente originale, mobilierul vechi, manuscrise și colecții, ediții princeps ale cărților savantului, precum și tablouri semnate de pictori renumiți ca Nicolae Grigorescu sau Diogene Maillart. De asemenea, un loc important îl ocupă preocupările spiritiste ale lui B.P.Hasdeu.
Sper vă v-a plăcut acest articol și v-am insuflat dorul de a călători.