Viena – Berlin cu AirBerlin
Zilele trecute v-am povestit despre zborul Bucureşti – Viena cu FlyNiki, un segment spre destinaţia finală Berlin. În continuarea poveştii, vă prezint mai jos zborul Viena – Berlin cu AirBerlin.
Escala la Viena a durat aproximativ 45 de minute, timp în care am alergat prin aeroport si am trecut prin sistemul de control. Aeroportul International din Viena este mare, întins ca suprafaţă şi trebuie să ai ceva condiţie fizică pentru a grăbi pasul. FlyNiki a avut întârziere şi chiar ne puneam problema dacă reuşim să-l prindem pe cel care trebuia să ne ducă în capitala Germaniei. Am răsuflat uşuraţi când ne-am văzut la poarta de îmbarcare, totul în grafic.
Mi-am aruncat ochii pe geam şi am văzut avionul, un Airbus A321 AirBerlin. Aşteptările mele au fost cu mult sub ce aveam să trăiesc la bordul aeronavei. Am bifat încă o premieră, am zburat cu cel mai mare avion din familia A320. Aceasta cuprinde modelele A318, A319, A320 şi A321. Toate sunt dedicate zborurilor scurte şi medii.
Modelul A321 poate transporta până la 220 de persoane când este configurat într-o singură clasă. Zboară cu viteza de până la 870 km/h, la un plafon maxim de 12 000 de metri. Familia A320 are avioane cu un singur culoar, iar scaunele sunt aşezate câte 6 pe rând (3-3).
Avionul este spaţios, ai loc să te mişti rapid cu bagajele, scaunele sunt confortabile şi destul de mari în comparaţie cu cele de pe Embraer E-190 FlyNiki unde am cam înţepenit. Locul meu a fost puţin mai în spate de mijlocul avionului, undeva imediat după aripă. Uşile de siguranţă nu mai sunt blocate de scaune. La A321 există spaţiu suficient în zona acestora şi consider că este un lucru foarte bun.
Echipajul de cabină este format în mod normal din 2 însoţitori de bord, dar pot fi şi 3 dacă se face practică. Aceştia au uniformă completă şi sunt mereu cu zâmbetul pe buze, ceea ce face ca zborul să fie mai plăcut şi să te simţi în siguranţă. Servirea la bordul avionului a fost ok, s-au mişcat repede, fără prea mare zarvă. Am refuzat gustarea, dar mi-am luat doza de cofeină. Pe un zbor de o oră şi 20 de minute nici nu poţi avea prea multe pretenţii legate de masă, iar băuturile răcoritoare au fost din belşug.
Partea interesantă acum urmează. Avionul a fost prevăzut cu televizoare prinse de plafon la un anumit număr de rânduri. La îmbarcare şi la aterizare, în aeronava AirBerlin s-a auzit muzică, ceva plăcut în surdină. În timpul zborului, pe televizoare au rula diferite filme, videoclipuri şi informaţii despre rută – condiţii meteo, estimările de timp până la destinaţie, ruta, viteza, altitudinea etc. Toate acestea au fost setate de echipajul de cabină.
Cel mai mult mi-a plăcut când au pus desene animate în timp ce ne aflam într-o zonă cu turbulenţe. Majoritatea pasagerilor au fost deconectaţi de la „zgâlţâieli” şi râdeau la animaţiile de la TV. Mi s-a părut un lucru foarte bun, o metodă originală prin care pasagerii au putut fi distraşi de la ce se întâmpla în jurul lor.
Mi-a plăcut să zbor cu AirBerlin, dar cred că plăcerea asta a fost influenţată şi de aeronavă. Am ajuns la timp pe Tegel, iar debarcarea s-a făcut pe uşile din faţă şi din spate.
Ce nu mi-a plăcut pe Aeroportul Tegel a fost modul în care sunt manipulate bagajele. Chiar de la cursa noastră au picat câteva din avion, de la o înălţime considerabilă. Apoi am aşteptat destul de multicel sosirea bagajelor în aeroport. Eu nu am avut la cală, dar i-am aşteptat pe colegii de călătorie. Nu e vina operatorilor aerieni, dar cred că ar trebui să intervină la aeroport dacă serviciile nu sunt foarte bune.
Din păcate, AirBerlin nu mai operează curse directe spre România. Însă FlyNiki oferă 3 zboruri zilnice între Viena şi Bucureşti, iar din capitala Austriei puteţi zbura cu AirBerlin spre alte destinaţii din Europa, America de Nord, Africa de Nord etc. Vă urez spor la planificările următoarelor călătorii!
(Ne cerem scuze pentru că nu avem fotografii cu aeronava, echipajul şi meniul. Sperăm că vom fi iertaţi şi promitem să ne revanşăm pe viitor:) )