Cine aduce banii pe litoralul românesc? Bucureștenii vin mai des, dar turiștii din alte orașe cheltuie de trei ori mai mult

O analiză a peste 60.000 de rezervări realizate în perioada octombrie 2024 – septembrie 2026 dezvăluie cine susține financiar turismul de pe litoralul românesc, cât cheltuie turiștii și cum se schimbă obiceiurile de vacanță în funcție de vârstă, distanță și momentul rezervării.

Patru nopți de cazare și o rezervare medie de aproximativ 2.200 de lei. Acesta este, în linii mari, portretul turistului care alege litoralul românesc. În spatele mediei se ascund însă diferențe importante: unii turiști vin pentru un weekend prelungit, în timp ce alții parcurg sute de kilometri pentru a petrece aproape o săptămână la mare.

Datele arată că nu doar numărul turiștilor contează, ci și durata sejurului, bugetul alocat și probabilitatea ca aceștia să revină.

Generația 40–59 de ani susține turismul de litoral

Persoanele cu vârste între 40 și 59 de ani reprezintă principalul segment de clienți, fiind responsabile pentru 55% din rezervările analizate. Este categoria care combină, de regulă, stabilitatea financiară cu nevoia de vacanțe organizate pentru întreaga familie.

În schimb, turiștii sub 30 de ani reprezintă aproximativ 10% din total, iar persoanele de peste 70 de ani însumează doar 4%.

Vârsta influențează și durata vacanței. Tinerii petrec, în medie, 3,4 nopți la mare, în timp ce seniorii ajung la 5,6 nopți. Diferența sugerează că disponibilitatea timpului liber poate conta la fel de mult ca bugetul în alegerea duratei unui sejur.

În privința rezervărilor, bărbații reprezintă 58% dintre titulari. Totuși, valoarea medie a rezervărilor efectuate de bărbați este de 2.237 de lei, comparativ cu 2.166 de lei în cazul femeilor. Diferența este relativ redusă, ceea ce indică faptul că vârsta și comportamentul de consum sunt factori mai relevanți pentru valoarea vacanței.

Bucureștiul trimite cei mai mulți turiști, dar nu și cele mai valoroase rezervări

Capitala este principala piață de proveniență pentru litoralul românesc, cu 9.676 de rezervări înregistrate în perioada analizată. Urmează Ploiești, Brașov, Pitești și Iași.

Totuși, numărul rezervărilor nu reflectă întotdeauna valoarea economică a turiștilor.

Un turist din București petrece, în medie, 3,5 nopți pe litoral, iar valoarea medie a unei rezervări este de aproximativ 1.310 lei. Apropierea geografică favorizează escapadele scurte și vizitele repetate.

Situația este diferită în cazul turiștilor care vin din orașe aflate la distanțe mari de litoral.

Un turist din Oradea petrece, în medie, 6,5 nopți la mare și generează o rezervare de aproximativ 4.000 de lei. Și turiștii din Slatina și Târgu Jiu depășesc pragul de 3.500 de lei pe rezervare.

Astfel, o rezervare din Oradea valorează, în medie, de peste trei ori mai mult decât una din București.

Explicația probabilă este simplă: pentru cei care au de parcurs sute de kilometri, o vacanță de numai două sau trei nopți poate să nu justifice efortul și costul deplasării.

Pentru hotelieri, diferența este importantă. Orașele apropiate pot genera un număr mare de rezervări, în timp ce piețele îndepărtate pot aduce sejururi mai lungi și încasări mai mari per rezervare.

Cât costă, în medie, o vacanță pe litoralul românesc?

Valoarea medie a unei rezervări în cele șase hoteluri analizate este de 2.205 lei, echivalentul a aproximativ 550 de lei pe noapte.

Distribuția cheltuielilor arată însă că există diferențe considerabile între turiști. Una din zece rezervări depășește 5.900 de lei, iar una din o sută trece de 11.200 de lei.

Durata sejururilor este la fel de relevantă:

• 12% dintre rezervări sunt pentru o singură noapte;
• 31% dintre rezervări acoperă două sau trei nopți;
• 12% dintre rezervări sunt pentru șapte nopți sau mai mult.

Prin urmare, vacanța tradițională de o săptămână reprezintă doar o parte din rezervările analizate, în timp ce sejururile scurte ocupă un loc important.

Turiștii cu vârste între 30 și 49 de ani înregistrează cele mai ridicate cheltuieli pe noapte. Seniorii stau mai mult, dar au un cost mediu zilnic mai redus, posibil datorită alegerii unor pachete tarifare mai avantajoase sau a unor perioade cu prețuri mai mici.

Pentru industria hotelieră, concluzia este că un sejur mai lung nu înseamnă automat venituri mai mari pe noapte. Unele rezervări aduc valoare prin tariful plătit, iar altele prin numărul de nopți ocupate.

Vacanța de vară se cumpără încă din timpul iernii

Deși iunie și iulie sunt lunile în care se concentrează cele mai multe rezervări, cu 21%, respectiv 23% din total, pregătirile pentru vacanța de vară încep cu mult înainte.

Aproximativ 28% dintre rezervările analizate sunt realizate până în luna mai, ceea ce arată importanța planificării anticipate.

Turiștii care rezervă în ianuarie pentru lunile iulie și august cheltuie, în medie, aproximativ 3.600 de lei și aleg sejururi de aproape șase nopți.

În schimb, rezervările realizate în septembrie au o valoare medie de aproximativ 750 de lei și corespund unor sejururi de circa 2,5 nopți.

Diferența este de aproximativ 4,8 ori. Aceasta nu înseamnă că rezervarea timpurie determină automat cheltuieli mai mari, ci că turiștii care își planifică vacanțele din timp tind să aleagă sejururi mai lungi și să aloce bugete mai mari.

Sezonul turistic începe, așadar, cu mult înainte ca primii turiști să ajungă pe plajă.

Un alt indicator relevant este rolul agențiilor de turism. În ianuarie, 38% dintre rezervări sunt realizate prin intermediul agențiilor, comparativ cu numai 5% în septembrie. Datele sugerează că distribuția organizată are o importanță mai mare pentru vacanțele planificate anticipat.

Noiembrie, luna în care se fac deja rezervări pentru vara următoare

În noiembrie au fost înregistrate 913 rezervări pentru sezonul estival următor. Sunt turiști care își planifică vacanța cu multe luni înainte, uneori la scurt timp după încheierea concediului precedent.

Pentru hotelieri, aceste rezervări înseamnă venituri contractate în avans și o perspectivă mai clară asupra gradului de ocupare pentru sezonul următor.

Într-o industrie puternic dependentă de sezonalitate, predictibilitatea este esențială. Rezervările timpurii permit o planificare mai bună a personalului, a tarifelor și a resurselor disponibile.

Turiștii fideli aduc o parte importantă din încasări

Fidelitatea clienților reprezintă un alt element important al economiei litoralului românesc.

În funcție de proprietate, între 7% și 18% dintre turiști sunt clienți care revin. Comportamentul diferă însă de la un hotel la altul.

La una dintre proprietățile analizate, 92% dintre clienții care revin fac acest lucru în același sezon. La o altă proprietate, 45% dintre cei care revin se întorc de la un an la altul.

Un alt rezultat relevant arată că aproximativ 20% dintre clienți generează între 38% și 51% din încasări, în funcție de proprietate.

Cu alte cuvinte, un segment relativ restrâns de turiști contribuie cu o parte semnificativă din veniturile hotelurilor.

Aceste cifre evidențiază importanța fidelizării. Pentru hotelieri, păstrarea clienților existenți poate fi la fel de importantă ca atragerea unora noi, mai ales într-o piață în care decizia de cumpărare este influențată de preț, experiența anterioară și disponibilitatea ofertelor.

Vara lui 2027 se vinde deja. Ce înseamnă pentru turiști?

Pe fondul acestor tendințe, grupul Paradis Hotels & Resorts a deschis deja rezervările pentru sezonul estival 2027, cu tarife anunțate la niveluri similare celor din 2026 și reduceri pentru rezervările timpurii.

Pentru turiști, rezervarea anticipată poate însemna mai multe opțiuni privind hotelul, tipul camerei și perioada concediului, precum și acces la oferte avantajoase.

Pentru hotelieri, vânzările realizate cu multe luni înaintea sezonului oferă o mai bună predictibilitate financiară și operațională.

Într-o piață în care vacanțele scurte coexistă cu sejururile de o săptămână, iar turiștii din orașe îndepărtate pot genera rezervări mult mai valoroase decât cei din apropiere, înțelegerea comportamentului de consum devine esențială.

Ce ne spun datele despre viitorul litoralului românesc?

Analiza celor peste 60.000 de rezervări arată că turismul de litoral nu mai poate fi înțeles doar prin numărul de turiști care ajung în stațiuni în lunile de vară.

Bucureștiul rămâne o piață importantă prin volumul rezervărilor, dar turiștii din orașe îndepărtate tind să petreacă mai mult timp la mare și să cheltuie mai mult per rezervare. Generația 40–59 de ani reprezintă principalul segment de clienți, în timp ce seniorii se remarcă prin sejururi mai lungi.

În același timp, rezervările anticipate și fidelitatea clienților influențează semnificativ veniturile hotelurilor.

Pentru operatorii din turism, provocarea nu este doar să atragă mai mulți turiști, ci să înțeleagă cine sunt aceștia, cât timp rămân, ce bugete au și ce îi determină să revină.

Iar pentru turiști, un lucru este deja clar: vacanța la Marea Neagră poate începe cu multe luni înainte de prima zi petrecută pe plajă.

Despre analiză

Analiza a fost realizată de Agenția Paradis – Vacanțe de Vis, în colaborare cu grupul hotelier Paradis Hotels & Resorts, pe baza a peste 60.000 de rezervări înregistrate între octombrie 2024 și septembrie 2026. Datele provin de la șase hoteluri de trei și patru stele din Mamaia, Jupiter, Venus și Saturn și descriu exclusiv eșantionul analizat, nu întregul turism de pe litoralul românesc.

Paradis – Vacanțe de Vis activează de peste 26 de ani în turism și colaborează cu peste 800 de agenții de turism. Paradis Hotels & Resorts este divizia de operare hotelieră a grupului, cu un portofoliu de șase hoteluri pe litoralul românesc în 2026.