După demersurile făcute de IATA, prin care arată că restricțiile de călătorie nu influențează ratele de infectare și solicită guvernelor să anuleze restricțiile de călătorie, a venit și rândul Consiliului Internațional al Aeroporturilor (ACI) să tragă un semnal de alarmă!

Consiliul Internațional al Aeroporturilor (ACI) solicită guvernelor ca toate măsurile și restricțiile de călătorie să fie bazate pe dovezi științifice, pe studii de specialitate. Răspândirea variantei Omicron pentru COVID-19 a determinat autoritățile din țările europene să reimpună restricții de călătorie în efortul de a menține sub control situația epidemiologică și de a preveni o nouă creștere a numărului de infecții.

Însă tot mai multe organizații internaționale trag un semnal de alarmă și spun că aceste reacții ale guvernelor sunt nefondate, iar măsurile sunt impuse fără justificare.

Chiar dacă astfel de măsuri preventive au fost impuse ca răspuns la recenta creștere a numărului de infecții, astfel de măsuri nu au fost aprobate de unele organizații internaționale. Acestea fac apel către guvernele lumii să țină granițele deschise pentru a opri colapsul economic. Multe sectoare economice, inclusiv aviația și turismul, au fost profund afectată de aceste restricții impuse în pandemie.

Acestor demersuri întreprinse de IATA și ACI se alătură și Organizația Mondială a Sănătății care a cerut guvernelor să găsească soluții alternative pentru a face față situației epideniologice și să nu mai impună interdicții de călătorie și alte restricții.

ACI sprijină apelul altor organizații, cum ar fi Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA), Organizația Aviației Civile Internaționale (ICAO), Consiliul Mondial pentru Turism și Călătorii (WTTC), precum și Organizația Mondială a Turismului ONU (UNWTO), pentru ca astfel de măsuri de călătorie să fie aplicate în baza unor studii și să fie unitare în toate țările.

În acest sens, directorul general al ACI World, Luis Felipe de Oliveira, a subliniat că interdicțiile de călătorie și închiderea frontierelor nu reprezintă o soluție eficientă și corectă. Ar trebui ca populația să fie protejată corect, pe baza raportelor de risc, dar și din punct de vedere economic și social.

Consiliul Internațional al Aeroporturilor (ACI) solicită guvernelor ca toate restricțiile de călătorie să fie bazate pe dovezi științifice

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Anul 2020 a fost un dezastru pentru turismul mondial, a fost un dezastru pentru traficul aerian de pasageri, inclusiv aeroporturile au fost afectate de scăderea numărului de pasageri.

Airports Council International Europe a prezentat cifrele pe 2020 pentru aeroporturile din Europa. Conform raportului ACI Europe, aeroporturile europene au pierdut 1.72 miliarde de pasageri, o scădere procentuală de 70.4% față de 2019, revenind la nivelul anului 1995.

Aeroporturile din Uniunea Europeană au avut pierderi mai mari față de cele non-UE din Europa. Astfel, aeroporturile UE au pierdut 1.32 miliarde de pasageri (-73%). Aeroporturile din afara Uniunii Europene au avut o scădere procentuală de 61.9%, echivalentul a 400 de milioane de pasageri.

Aeroporturile din UE au înregistrat pierderi mai mari față de aeroporturile non-UE din Europa

Performanța diferită dintre piața UE și cea din afara UE a devenit evidentă în a doua jumătate a anului. În timp ce traficul aerian de pasageri aproape s-a oprit la aeroporturile din UE și non-UE în T2 (respectiv scăderi de -97,3% și -93,3%), pierderile din T4 s-au situat la -83,8% în aeroporturile UE, comparativ cu -63,9% în afara UE aeroporturi.

Din nou, acest lucru a rezultat în principal din reziliența relativă a traficului intern de pasageri pe piața din afara UE (-39,8%) comparativ cu piața din UE (-72,9%), deși aeroporturile din afara UE au depășit și cele din UE pentru traficul internațional de pasageri (respectiv -78,2% și -86,6%). 

În UE , variațiile limitate ale pierderilor extreme de trafic de pasageri au reflectat, de asemenea, dimensiunea piețelor interne și / sau amploarea blocajelor și restricțiilor de călătorie. 

Aeroporturile din Austria, Republica Cehă, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Slovenia și Slovacia, cele mai afectate

Drept urmare, în T4, aeroporturile din Austria, Republica Cehă, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Slovenia și Slovacia încă înregistrau trafic de pasageri în scădere cu 90%, în timp ce aeroporturile germane și britanice urmând îndeaproape cu -87,9%, respectiv -86,6%. 

La celălalt capăt, aeroporturile din Bulgaria (-69%), Franța (-78,1%), Grecia (-72,1%) și Portugalia (-77,2%) au depășit ușor media UE. 

În afara UE , aeroporturile de pe piețele mari cum ar fi Rusia (-44,2%) și Turcia (-60,7%) s-au dovedit cele mai rezistente în T4. În timp ce aeroporturile din Islanda (-96,2%) și Georgia (-94,8%) fiind cele mai afectate. 

Cele mai mari hub-uri europene, Londra-Heathrow, Paris-CDG, Amsterdam-Schiphol, Frankfurt și Istanbul, au pierdut peste 250 de milioane de pasageri. Frankfurt (-73,4%) a înregistrat cea mai mare scădere, urmat îndeaproape de London-Heathrow ( -72,7%), Amsterdam-Schiphol (-70,9%), Paris-CDG (-70,8%) și Istanbul (-59,6%).

Mișcările de aeronave din rețeaua aeroporturilor europene au scăzut cu 58,6% în 2020 comparativ cu anul precedent. Nu e de mirare faptul că top 10 aeroporturi din Europa în 2020 arată foarte diferit de cel din 2019.

Aeroporturile din Europa au pierdut 1.7 miliarde pasageri în 2020, revenind la nivelul din 1995

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

ACI EUROPE a publicat 2020 Airport Industry Connectivity Report, concluziile arătând prăbușirea sistemică a aviației și a conectivității aeriene din cauza crizei COVID-19.

Publicate anual din 2014, aceste rapoarte nu măsoară volumul pasagerilor, ci măsura modul în care aeroporturile europene și comunitățile lor sunt conectate și accesibile din restul continentului și din lume. Utilizează un set de indici de conectivitate directă, indirectă și hub.

Raportul din acest an evidențiază realitatea dură a mai mult de 6.000 de rute aeriene operate anterior de aeroporturile europene, care încă nu au fost restabilite la 9 luni după declanșarea crizei de COVID-19.

Aeroporturile UE / Marea Britanie au fost cele mai afectate, conectivitatea lor directă aproape dispărând în aprilie, cunoscând apoi o redresare slabă în lunile de vară ajungând în august la -55%. Conectivitatea a scăzut din nou începând cu septembrie (-62%).

Dintre aeroporturile mai mari din UE / Marea Britanie, cele mai accentuate scăderi ale conectivității directe au fost înregistrate de Madrid-Barajas (-71%), Roma-Fiumicino (-70%), München (-68%), Londra-Heathrow (-68%) și Frankfurt (-67%).

Între timp, aeroporturile regionale au fost și mai mult afectate, după cum demonstrează Linz (-96%), Treviso (-95%), Vaasa (-91%), Quimper (-87%), Newquay (-86%) ), Shannon (-83%) și Burgas (-82%).

În schimb, conectivitatea directă a aeroporturilor rusești și turcești s-a dovedit mai rezistentă, atât din cauza dimensiunii, cât și a dinamicii relative a pieței lor interne. Acest lucru a dus la pierderi importante de la Moscova-Domodedovo (-12%), Sankt Petersburg (-26%), Moscova-Vnukovo (-28%) și Istanbul-Sabiha Gökçen (-33%).

Vă reamintim că ACI EUROPE a anunțat că, din cauza crizei survenite în urma pandemiei de COVID-19, aproape 200 de aeroporturi sunt în pericol de a falimenta dacă numărul pasagerilor nu va crește până la finalul anului. ACI Europe solicita guvernelor sa sprijine financiar aeroporturile din Europa.

Pandemia de COVID-19 a dus la disparitia a peste 6000 de rute operate anterior de la aeroporturile europene

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Traficul aerian de pasageri crește de la an la an. IATA (The International Air Transport Association) a raportat o creștere de 6.3% la nivel global pentru 2016 în raport cu 2015, fiind înregistrați 3.7 miliarde de pasageri.

Un raport interesant vine de la Airports Council International Europe, care a anunțat 2 miliarde de pasageri din/spre aeroporturile europene. ACI Europe monitorizeaza 500 de aeroporturi din 45 de țări. Această industrie contribuie la crearea a 12.3 milioane locuri de muncă și generează venituri de 675 miliarde EURO (4.1% din PIB-ul european).

Peste 2 miliarde de pasageri înregistrați

Traficul de pasageri prezentat de ACI Europe cuprinde toti pasagerii de pe toate zborurile comerciale operate din / spre Europa și în interiorul Europei. Cifrele cuprind pasagerii de pe chartere, low-cost și full-service, dar și alte zboruri comerciale.

Pe întregul an 2016, traficul de pasageri a crescut cu 5.1% la nivel european. A scăzut traficul de pasageri spre țările lovite de atacurile teroriste, în special spre aeroporturile din Turcia, ceea ce a dus și la o scădere a numărului de turiști spre aceste țări. Însă toate aceste evenimente neplăcute au contribuit la creșteri importante pe zborurile europene, spre destinațiile de vacanță din Croația, Cipru, Bulgaria, Grecia, Portugalia, România și Spania.

Și aeroporturile din Rusia au înregistrat scăderi în rândul pasagerilor, însă piețe ca Islanda, Israel și Ucraina au cunoscut o creștere foarte dinamică. După cum se poate observa, nimic nu se pierde, totul se transformă.

Pentru prima dată în istoria aviației comerciale, aeroporturile din Europa au înregistrat peste 2 miliarde de pasageri. În timp ce evenimentele geopolitice și terorismul au modelat soarta unor aeroporturi. Unele au avut de pierdut, altele au avut de câștigat.

Companiile aeriene low-cost sunt în creștere

Pentru al 3-lea an consecutiv, creșterea traficului de pasageri pe aeroporturile europene a depășit 5%. Olivier Jankovec, Director General of ACI EUROPE, a menționat 3 factori care au contribuit substanțial la această creștere: 1. îmbunătățirea condițiilor economice la nivel european și scăderea șomajului; 2. prețul mic al petrolului; 3. dezvoltarea infrastructurii (companiile aeriene și-au dezvoltat activitatea, la fel și multe aeroporturi).

Un rol important l-a jucat piața low-cost. Tot mai multe companii aeriene LCC se dezvoltă și își intensifică activitățile la nivel european. Unele dintre acestea au ales să se dezvolte pe piața lung-curier, iar altele au mers în zona hibridă și au început să ofere servicii complexe la tarife cât mai mici.

Top 3 aeroporturi europene după numărul de pasageri!

În toată această ecuație, aeroporturile mici și cele de nivel mediu au avut de câștigat. Aeroporturile din București au raportat o creștere de 18.3% a traficului de pasageri față de 2015.

Alte aeroporturi europene cu creșteri importante: Barcelona (+ 11,2%), Dublin (+ 11,5%), Manchester (+ 10,8%), Lisabona (+ 11,7%), Atena (+ 10,6%), Varșovia (+ 14,5%), Edinburgh ( + 11,1%), Köln (+ 15,2%), Berlin (+ 36,7%), Birmingham (+ 14,3%), Budapesta (+ 11,1%), Veneția (+ 10%), Bologna (+ 11,5%), Keflavik (+ 40,4%), Salonic (+ 12,1%), Cracovia (+ 18,1%), Sofia (+ 21,8%) și Vilnius (+ 14,3%).

Și principalele hub-uri europene au înregistrat creșteri, dar nu așa spectaculoase. Iar altele au înregistrat scăderi. Aeroportul Amsterdam Schiphol este singurul din top 5 cu o creștere de 9.3%, raportând 63.6 milioane pasageri. Astfel, aeroportul olandez a urcat pe poziția a 3-a, după Londra Heathrow (75.6 milioane pasageri, +1%) și Paris-Charles de Gaulle (65.9 milioane pasageri, +0.3%). Pe poziția a 4-a a coborât Aeroport Frankfurt (60.7 milioane pasageri, -0.4%), iar pe poziția a 5-a a coborât Aeroportul Istanbul-Atatürk (60 de milioane de pasageri, -2.1%).

Însă veștile pentru 2017 nu sunt tocmai bune, iar estimările sunt rezervate. Prețul petrolului joacă un rol important în dezvoltarea industriei aviatice, iar unele semnale din piață arată o tendință de creștere a acestuia. Plus influențele geopolitice și confluctuale.

Să zburăm și în 2017 la fel de mult, poate chiar mai mult. Cer senin și zboruri fără incidente!

Photo cover by Sorin Cuzuban

Aeroporturile europene în 2016: peste 2 miliarde de pasageri înregistrați

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.