Aviation Safety Network a publicat raportul accidentelor aviatice din 2020. Conform acestuia, în 2020 au fost raportate 8 de accidente cu victime, rezultând decesul a 314 persoane.

Menționăm că raportul Aviation Safety Network cuprinde doar accidentele în care au fost implicate aeronave comerciale civile, de pasageri și cargo, care au fost omologate să transporte cel puțin 14 pasageri.

Printre accidentele aviatice înregistrate în 2020, vă reamintim de aeronava Boeing 737 Ukraine International Airlines prăbușită în Iran, din greșeală; de aeronava Airbus A320 Pakistan International Airlines (PIA) prăbușită in apropiere de Karachi și de avionul Boeing 737 (VT-AXH) Air India Express rupt în bucăți după o aterizare ratată la Kozhikode-Calicut.

Conform Aviation Safety Network, 2020 a fost anul cu cele mai puține accidente aviatice soldate cu victime din istoria aviației. Din cauza pandemiei de COVID-19, numărul zborurilor comerciale înregistrate în 2020 a scăzut cu 42% față de 2019.

Conform estimărilor făcute de ASN, în 2020 s-a înregistrat un număr de zboruri similar cu 1999. Dacă facem o comparație între 1999 și 2020, putem observa un progres semnificativ cu privire la siguranța zborului. În 1999 au fost înregistrate nu mai puțin de 43 de accidente cu victime.

Raportul Aviation Safety Network 2020: 8 accidente cu victime și 314 persoane decedate.

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Aviation Safety Network a publicat raportul accidentelor aviatice din 2019. Conform acestuia, în 2019 au fost raportate 20 de accidente cu victime, iar 283 de persoane și-au pierdut viața.

Menționăm că raportul Aviation Safety Network cuprinde doar accidentele în care au fost implicate aeronave comerciale civile, de pasageri și cargo, care au fost omologate să transporte cel puțin 14 pasageri.

Raportul Aviation Safety Network 2019

Conform raportului, anul 2019 se regăsește doar pe poziția a 7-a la cel mai sigur an din punct de vedere al numărului de accidente. În schimb, când vine vorba de numărul persoanelor decedate, 2019 este pe poziția a 3-a din clasamentul celor mai siguri ani din aviație.

Printre accidentele aviatice tragice din 2019, reamintim cazul aeronavei Boeing 737 MAX Ethiopian Airlines, care s-a prăbușit la decolare. Și să nu uităm de accidentul de la Moscova, în care a fost implicat un avion Sukhoi Superjet 100 Aeroflot și în urma căruia și-au pierdut viața 41 de pasageri

Avionul este cel mai sigur mijloc de transport

Conform raportului Aviation Safety Network, în 2019 au fost operate aproximativ 39 milioane zboruri. Rezultă că s-a înregistrat un accident cu victime la 2 milioane de zboruri operate.

Încă un an în care se demonstrează că avionul rămâne unul dintre cele mai sigure mijloace de transport din lume.

Raportul Aviation Safety Network 2019: 20 accidente cu victime și 283 persoane decedate

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

A mai trecut un an, iar Aviation Safety Network trage linie și prezintă raportul accidentelor aviatice. În 2018, s-au înregistrat 15 accidente în urma cărora și-au pierdut viața 556 de persoane.

2018 a fost un an destul de bun, dar nu cel mai bun. Raportat la 2017, a crescut numărul accidentelor de la 10 la 15, iar numărul persoanelor decedate a crescut de la 44 la 556.

15 accidente și 556 persoane decedate

E adevărat că în 2018 a fost anul cu cele mai multe zboruri comerciale înregistrate la nivel global, aproximativ 37 800 000. Astfel, reiese că a fost înregistrat un accident aviatic cu victime la 2 520 000 zboruri.

Din punct de vedere al siguranței aeriene, 2018 este în top 3 la numărul accidentelor înregistrate.

ASN monitorizează toate zborurile comerciale, de pasageri și cargo. În raport nu sunt incluse accidentele aviatice în care au fost implicate aeronave militare.

De menționat faptul că 12 accidente aviatice au fost pe zborurile comerciale cu pasageri, iar 3 au implicat aeronave cargo. În 3 accidente aviatice cu pasageri, au fost implicate aeronavele unor companii aeriene aflate pe ”lista neagră” în Uniunea Europeană.

Printre cele mai tragice accidente aviatice înregistrate în 2018, menționăm: Accident zbor CU972 Cubana – 111 persoane decedate; Aeronava Embraer E190 (XA-GAL) Aeromexico; Accident zbor JT610 Lion Air; Aeronava DHC-8-Q400 (S2-AGU) US-Bangla Airlines s-a prăbușit la Kathmandu; Accident zborul 6W703.

Raportul ASN 2018: 15 accidente și 556 persoane decedate

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Totul a pornit de la o statistică din Marea Britanie, care a anunțat 100 de incidente în care au fost implicate drone, 40 dintre acestea fiind clasificate ca fiind periculoase.

Zilele trecute am văzut și o analiză sosită de la ANSV (Agenzia Nazionale per la Sicurezza del Volo), care anunța peste 40 de incidente aeronautice, în care au fost implicate drone. V-am anunțat și noi când aeronavele civile au avut de suferit după urma unor drone pilotate în apropierea aeroporturilor.

O altă statistică interesantă vine de la Aviation Safety Network. Baza de date ASN numără peste 3800 de incidente în care au fost implicate aeronave fără pilot de tip drone. Tipurile de drone regăsite în baza de date ASN sunt: drone de tip elicopter pentru consumatorii de rând și profesioniști; drone mari de recunoaștere (aici intră și cele militare) și aeromodele cu radiocomandă.

Dronele ar putea fi folosite în atentate teroriste

Problema e că multe dintre acestea sunt pilotate în zone interzise, cum ar fi aeroporturi sau culoare de zbor/tranzit. Sunt drone care pot zbura între 400 și 4000 de metri, ceea ce le face să fie periculoase pentru aviația civilă.

Câțiva specialiști în securitatea aeriană au tras un semnal de alarmă și au spus că este o chestiune de timp până când teroriștii vor folosi dronele în viitoarele lor atacuri teroriste. Drona reprezintă o tehnologie nouă, care poate fi practică și utilă în multe situații, dar și periculoasă dacă este folosită într-un mod negativ.

Dronele sunt o amenințare pentru aviația civilă? Așteptăm răspunsurile voastre la acest articol!

Dronele sunt o amenințare pentru aviația civilă?

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Debutăm 2018 cu vești foarte bune de la Aviation Safety Network. 2017 a fost cel mai sigur an în lumea aviației comerciale. Au fost înregistrate 10 accidente aviatice, în urma căruia și-au pierdut viața 44 de persoane. Alte 35 de persoane și-au pierdut viața la sol în urma prăbușirii unui avion cargo de tip Boeing 747-412F

2017 -cel mai sigur an în aviația comercială

Astfel, 2017 se dovedește a fi cel mai sigur an în aviația comercială din punct de vedere al accidentelor cu victime, dar și din punct de vedere al numărului de persoane decedate. Menționăm că în 2016, ASN a raportat 16 accidente cu victime, în urma cărora și-au pierdut viața 303 persoane.

Revenind la accidentele din 2017, 5 au implicat aeronave cargo și 5 au fost cu avioane comerciale de pasageri. În 2017, au fost raportate peste 36 800 000 de zboruri. Astfel rezultă un accident cu victime la 7 360 000 zboruri.

Numărul redus de accidente nu este surprinzător, conform președintelui ASN, Harro Ranter: „Din 1997, numărul de accidente aeriene a înregistrat un declin constant. Acest lucru datorându-se organizațiilor internaționale ICAO, IATA, Flight Safety Foundation and the aviation industry„.

Vă reamintim că statistica cuprinde doar avioane comerciale. Dacă ar fi să luăm în calcul toate tipurile de aeronave (comerciale și militare), în 2017 s-au înregistrat 24 de accidente cu victime, în urma cărora au fost înregistrate 230 de decese.

Cel mai tragic accident aviatic al anului 2017 a avut loc pe 7 iunie. A fost implicată o aeronavă de tipul Myanmar Air Force Y-8F, iar 122 de persoane și-au pierdut viața.

Conform acestor date, mai contestă cineva că avionul este cel mai sigur mijloc de transport?:)

2017, cel mai sigur an în aviația comercială din toate timpurile

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Așa cum am fost obișnuiți, începutul de an ne aduce raportul preliminar pentru anul trecut de la Aviation Safety Network. Conform informațiilor publicate de ASN, 2016 a fost un an foarte sigur pentru aviația comercială.

19 accidente cu victime

ASN a raportat 19 accidente cu victime și 325 de decese. Aceste statistici plasează anul 2016 pe locul 2 după numărul accidentelor înregistrate și după numărul deceselor. 2015 rămâne anul cu cele mai puține accidente aviatice înregistrate, 16 la număr. 2013 rămâne anul cu cele mai puține decese înregistrate în urma accidentelor aviatice – 265 de persoane.

Conform ASN, în 2016 au fost operate peste 35 de milioane de zboruri, ceea ce rezultă un accident cu victime la 3.2 milioane de zboruri.

ASN monitorizează doar accidentele și incidentele aviatice care implică avioane comerciale cu o capacitate minimă de 14 locuri. În consecință, accidentul înregistrat în luna decembrie, care implică aeronava Tu-154 Russian Air Force, nu este inclus în raport.

Conform ASN, cel mai tragi accident aviatic cu victime, care a avut loc în 2016, a fost cel înregistrat lângă Medellin, Columbia. O aeronavă de tipul Avro RJ85, care opera sub culorile LaMia Bolivia, s-a prăbușit după ce piloții au raportat epuizarea carburantului.

Raportul Aviation Safety Network pentru 2016: 19 accidente cu victime

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Avionul este cel mai sigur mijloc de transport, dar şi cel mai rapid. Afirmaţia este confirmată de statisticile cu privire la numărul accidentelor petrecute în aviaţie.

2015 a fost cel mai sigur an în aviaţie cu 16 accidente cu victime. În urma acestora şi-au pierdut viaţa 560 de persoane. Au fost luate în calcul accidentele în care au fost implicate avioanele comerciale cu o capacitate de peste 14 locuri.

Incidentele în aviaţie sunt mult mai multe, dar sunt minore sau medii, iar în urma lor nu au existat victime. Printre incidentele înregistrate, cele mai frecvente apar din cauza turbulenţelor severe şi a depresurizării cabinei.

Astfel de incidente au fost înregistrate şi în rândul companiilor româneşti. Cele mai recente: 13 mai 2016 – zborul TAROM ROT217 Bucuresti-Belgrad (probleme la sistemul de presurizare / avionul a aterizat pe Aeroportul Internaţional ”Traian Vuia” din Timişoara); 19 iunie 2016 – zborul Blue Air 0B160 Milano Linate – Bucureşti (depresurizare cabină aproape de destinaţia finală – Aeroportul Internaţional Henri Coandă).

Presurizarea / Depresurizare

Ca să înţelegem depresurizarea, mai întâi să vedem cum se face presurizarea. Presurizarea este necesară pentru altitudini mai mari de 3800 metri deasupra nivelului mării pentru a proteja echipajul şi pasagerii de riscul unor probleme fiziologice cauzate de presiunea scăzută.

La nivelul solului, în avion este aceeaşi presiune ca afară. Presiunea din interiorul cabinei este denumită tehnic cabin altitude. Astfel, cabin altitude zero este considerată la nivelul mării, unde presiunea este de 101,325 pascali (14.696 psi).

Pe măsură ce avionul urca spre plafonul de croazieră, presurizarea cabinei se face gradual. Însă nu va fi păstrată presiunea de la sol. Într-un zbor comercial, cabin altitude este programată să scadă treptat de la altitudinea aeroportului de origine până la un maxim (2400 m / 8000 ft). Această presiune din interiorul cabinei este apoi menţinută în timp ce avionul zboară la altitudinea de croazieră (10 000 metri – 12 000 metri). La coborâre, presiunea cabinei este crescută treptat până ajunge la presiunea ambientală de la destinaţie.

Poate vă întrebaţi de ce nu se păstrează presiunea de la nivelul mării şi s-a stabilit la un maxim 2400 metri. În avioanele de linie, cabin altitude este menţinută în timpul zborului deasupra nivelului mării pentru a reduce apăsările asupra fuselajului. Aceste apăsări sunt proporţionale cu diferenţa de presiune din interiorul cabinei şi exteriorul cabinei.

Pentru pasageri, menţinând presiunea în cabină sub 2400 metri, sunt prevenite afecţiuni ca: barotrauma, boala de decompresie, hipoxia.

Cu alte cuvinte. Când zburaţi cu avionul la 10 000 metri, în cabină veţi simţi presiunea de la maxim 2400 metri. E ca atunci când urcaţi pe munte la 2400 metri (spre Vf. Moldoveanu), unde aerul este mai rece şi mai rarefiat. Cum este şi firesc, fiecare pasager va resimţi această presiune individual. Persoanele cu probleme de sănătate, cum ar fi pneumotorax, sunt sfătuiţi să nu zboare până la vindecarea completă.

Însă cabin altitude diferă şi de la avion la avion. La Boeing 767, cabin altitude este de 2100 m (6900ft) la altitudinea de croazieră de 12 000 metri (39 000 ft). Avioanele mai noi beneficiază de cabin altitude la valori mai mici. La Airbus A380, cabin altitude este de 1800 metri (6000 ft), iar la Boeing 747 este de 1570 metri (5100 ft).

Începând cu 1996, FAA (Federal Aviation Administration) a adoptat amendamentul 25-87, care a impus noi reglementări cu privire la avioanele certificate să zboare la altitudini mai mari de 7600 metri (25000ft). Aeronavele sunt proiectate astfel înât pasagerii nu vor fi expuşi la cabin altitude mai mare de 4600 metri în urma defectării sistemului de presurizare la 12000 metri.

În cazul unei depresurizări rapide la 12 000 metri, avionul este proiectat astfel încăt pasagerii nu vor fi expuşi la cabin altitude mai mare de 7600 metri (25000ft) pentru mai mult de 2 minute.

Odată cu noul amendament, este impus un plafon maxim de zbor de 12 000 metri (40 000 ft) pentru majoritatea avioanelor noi proiectate. Însă există şi excepţii. În 2004, Airbus a certificat avionul A380 să zboare până la 13 000 metri (43000ft).

Depresurizarea necontrolată

Bun, am văzut cum stă treaba cu presurizarea. Să trecem la depresurizare. Se întâmplă foarte rar să apară procesul de depresurizare necontrolată a avionului la altitudine, dar sunt situaţii când se întâmplă şi astfel de neplăceri.

De ce se întâmplă? Depresurizarea poate apărea din cauza defectării sistemului de compresie, din cauza degradării structurale ale fuselajului, din cauza unor erori umane sau tehnice, în urma unor turbulenţe severe, fisuri în parbriz/geam, fisuri în fuselaj etc.

Există 3 tipuri de depresurizare necontrolată: explozivă, rapidă şi graduală / treptată. În funcţie de natura decompresiei şi a tipului de avion, durata depresurizării poate varia de la o secundă şi până la câteva minute.

Decompresia explozivă

Decompresia explozivă: are loc într-un ritm alert, de obicei în 0.1 – 0.5 secunde. Riscul de truamatism pulmonar este foarte mare. Obiectele neasigurate din cabina avionului pot deveni proiectile din cauza forţei exercitată de explozie. De obicei, acestea sunt şi accidente fatale.

Decompresia rapidă: are loc în câteva secunde. Riscul de traumatism pulmonar este încă prezent, dar semnificativ mai redus în comparaţie cu cel înregistrat la decompresia explozivă.

Decompresia lentă / graduală: are loc într-un timp îndelungat, până la câteva minute. Acest tip de depresurizare poate fi detectat doar cu instrumentele de bord. Dacă nu se acţionează imediat, depresurizarea lentă necontrolată poate duce la hipoxie.

Acest tip de decompresie lentă m-a dus cu gandul la un accident aviatic petrecut în 2005, în Grecia. Este vorba de zborul 522 operate de Helios Airways, care lega Larnaca de Atena. 121 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii avionului. Decompresia lentă a dus la instalarea hipoxiei asupra pasgerilor şi echipajului de cabină. Avionul a zburat pe pilot automat până la consumarea combustibilului.

Orice depresurizare petrecută la altitudini mai mari de 3000 metri (10 000 ft) necesită coborărarea rapidă a aeronavei la sub 2400 metri (8000 ft) sau la o altitudine de minimă siguranţă. Nu vă panicaţi dacă simţiţi o coborâre rapidă a aeronavei. Piloţii urmăresc procedurile pentru astfel de situaţii.

În procesul de depresurizare, măştile de oxigen sunt activate. Masca de oxigen face parte din sistemul de urgenţă. În cazul unei decompresii necontrolată, masca de oxigen cade automat deasupra / în faţa scaunelor pasagerilor. Pe fiecare rând există o mască în plus (3 locuri – 4 măşti). Masca de oxigen este confecţionată dintr-un material galben siliconat şi benzi elastice pentru fixare. Acestea pot fi prevăzute şi cu un săculeţ, care este ataşat tubului conectat la sursa de oxigen. Atenţie! Acest săculeţ nu se umflă. El are rolul de concentrator sau recirculator.

Masca de oxigen asigură oxigen pasagerilor, timp în care piloţii coboară aeronava la plafonul de siguranţă de 2400 metri (8000 ft). Oxigenul nu este nelimitat. El a fost calculat pentru câteva minute (până la 15 minute), timpul necesar ca avionul să ajungă la altitudinea de 2400 metri unde aerul este respirabil.

De unde vine oxigenul?

De unde vine oxigenul? În funcţie de tipul aeronavei, există 2 sisteme generatoare de oxigen.

Generatorul chimic de oxigen, care produce oxigen în urma unui amestec chimic. Trăgând în jos de mască, se elimină percutorul generatorului de oxigen. Odată activat sistemul, acesta pompează oxigen în toate măştile şi nu mai poate fi oprit până la epuizarea compusului chimic. În timpul procesului, generatorul devine foarte fierbinte. Dacă vă miroase a încins / ars, să ştiţi că este de la generator şi apare în urma reacţiei chimice. Temperatura generatorului poate ajunge până la 250 grade.

Sursă centrală de oxigen. Poate fi o butelie de oxigen amplasată în cala aeronavei şi conectată la toate măştile de oxigen. Trăgând în jos de mască, sistemul alimentează cu oxigen doar respectiva mască.

În cazul depresurizării cabinei, echipajul de bord este pregătit să intervină. Piloţii sunt antrenaţi pentru astfel de situaţii şi au proceduri clare de urmat. În majoritatea situaţiilor de depresurizare, piloţii au decis să aterizeze pe cel mai apropiat aeroport. Siguranţa pasagerilor este pe primul loc în aviaţie!

Atenţie la safety briefing

Când vă urcaţi în avion, atenţie la safety briefing. Însoţitorii de bord vă aduc la cunoştinţă câteva noţiuni de bază pe care trebuie să le urmaţi în cazul unor incidente / accidente. Unele fac referire la situaţiile puţin probabile în care avionul se poate confrunta cu o depresurizare.

În cazul unei depresurizări, nu vă panicaţi. Respectaţi instrucţiunile însoţitorilor de bord. Vă fixaţi masca de oxigen şi respiraţi normal. În 99% din cazurile de depresurizare ale avioanelor, totul s-a terminat cu bine.

Cer senin şi să aveţi parte de zboruri fără depresurizări!

Pentru anumite informatii relatate mai sus, ne-am consultat cu Vio Ludusan, comandant pilot de ambulanta aeriana!

Presurizare / Depresurizare avion – informaţii tehnice şi sfaturi

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Pe 1 ianuarie 2016, Aviation Safety Network a prezentat statisticile preliminarii pe 2015 cu privire la accidentele aviatice. Cu toate că au fost înregistrate câteva accidente aviatice grave, 2015 a fost cel mai sigur an în aviaţie cu 16 accidente cu victime şi al 5-lea după numărul persoanelor decedate.

Anul trecut au fost înregistrate 16 accidente aviatice cu victime, iar în urma acestora şi-au pierdut viaţa 560 de persoane. Au fost luate în calcul accidentele în care au fost implicate avioane cu o capacitate de peste 14 locuri. Ţinând cont că în 2015 au fost înregistrate peste 34 de milioane de zboruri, rezultă că un accident cu victime s-a produs la 4 857 000 de zboruri. Din totalul accidentelor cu victime, doar 7 au fost produse pe zborurile comerciale cu pasageri.

Cel mai grav accident s-a înregistrat pe 31 octombrie 2015. O aeronavă Airbus A321 sub culorile Metrojet s-a prăbuşit în deşertul Sinai şi a dus la moartea a 224 de persoane. Ancheta este în desfăşurare. Conform informaţiilor actuale, a fost vorba de detonarea unui dispozitiv explozibil.

Al doilea cel mai grav accident a fost înregistrat pe 25 martie 2015, în Franţa. O aeronavă Airbus A320 sub culorile Germanwings s-a prăbuşit în munţi. Ancheta este în desfăşurare. Conform informaţiilor, la bază a fost un act sinucigaş al pilotului.

Să nu uităm de accidentul din 4 februarie 2015, când o aeronavă ATR 72-600 Transasia Airways s-a prăbuşit la scurt timp de la decolare, care a dus la decesul a 43 de persoane.

Conform statisticilor, 4 accidente s-au produs în faza de ascensiune, 11 la nivelul de croazieră şi 1 accident în procesul de coborâre.

Citiţi şi despre statisticile din 2013 (29 accidente cu victime) şi statisticile din 2014 (21 accidente cu victime)!

2015 a fost cel mai sigur an în aviaţie cu 16 accidente cu victime

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

De la an la an, avionul devine tot mai sigur. În ciuda mai multor accidente importante, 2014 a devenit cel mai sigur an în aviaţia comercială, fiind înregistrate doar 21 de accidente cu victime potrivit datelor ASN.

Nu la fel putem spune cu privire la numărul victimelor. Pe durata anului trecut, în accidentele aviatice şi-au pierdut viaţa aproximativ 990 de persoane. Cel mai grav accident s-a întâmplat la 17 iulie, când un un Boeing 777 Malaysia Airlines (zborul MH17) s-a prăbuşit la graniţa dintre Ucraina şi Rusia, fiind înregistrate 298 de victime.

Nu trebuie să uităm nici accidentul din 8 martie 2014, când Malaysia Airlines a confirmat că a pierdut legătura cu aeronava Boeing 777-200ER ce opera zborul MH370. La bord se aflau 239 de persoane. Iar finalul de an, mai exact pe 28 decembrie 2014, a venit cu un nou accident important cu victime. Un Airbus A320 AirAsia, ce opera zborul QZ8501, a dispărut de pe radar. La bord se aflau 155 de pasageri şi 7 membri ai echipajului.

Lista accidentelor aviatice în 2014

Conform informaţiilor ASN, în 2014 au fost operate aproximativ 33 de milioane de zboruri (estimare ICAO), fiind înregistrat un accident cu victime la aproximativ 4 125 000 zboruri.

Africa rămâne continentul „negru” în aviaţia comercială cu 43% dintre accidentele cu victime (9 accidente) înregistrate în 2014, în condiţiile în care aici este înregistrat doar 3% din totalul traficului aerian global. 2 dintre acestea au implicat companii aeriene de pe “lista neagră” UE. Acest lucru reflectă siguranţa scăzută în aviaţie cu un indice de 4.6 din 10, rezultat obţinut în urma unui studiu făcut de International Civil Aviation Organisation (ICAO).

Infografic ASN 2014

Statisticile sunt bazate pe accidentele cu victime înregistrate la nivel mondial şi care implică aeronavele civile cu o capacitate minimă de 14 de pasageri.

(cover foto: www.telegraph.co.uk)

2014 a fost cel mai sigur an în aviaţie cu 21 de accidente cu victime

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Conform unor statistici afisate de Aviation Safety Network, în perioada 1948 – 2014, au fost inregistrate 88 de avioane dispărute: de pasageri, business, cargo şi militare.

În presă au fost vehiculate diferite statistici, dar toate au avut la bază raportul ASN. În anumite situaţii, au fost excluse anumite categorii de aeronave, cum ar fi excluderea avioanelor business, militare sau cargo etc.

Statisticile pot suferi modificări importante pentru că sunt situaţii în care s-au descoperi resturile aeronavelor dispărute chiar şi după foarte mulţi ani. De exemplu, un BSAA Avro Lancastrian, care a dispărut în 1974 între Montevideo, Uruguay şi Santiago, Chile, a fost localizat în ianuarie 2000. De asemenea, epava avionului AN-12 ce aparţinea forţelor militare din India a fost localizată în august 2013, după 45 de ani de la dispariţia acesteia cu 102 pasageri la bord.

Conform cifrelor ASN, în perioada 1948 – 2014, au dispărut 28 de aeronave de pasageri, 21 de aeronave militare, 18 aeronave cargo. Cele mai multe aeronave au dispărut în perioada 1960 – 1980.

Reamintim că pe 8 martie 2014, o aeronavă Boeing 777-200ER Malaysian Airlines a dispărut de pe radare. Acesta opera zborul de linie MH370 pe ruta Kuala Lumpur – Beijing. Avionul avea la bord 239 de persoane (227 de pasageri, dintre care 2 copii şi 12 membrii ai echipajului). Căutările continuă şi astăzi. Au fost vehiculate foarte multe ipoteze, dar deocamdată nu pot fi confirmate pentru că nu există aeronava, resturi sau indicii care pot duce la soluţionarea cazului.

Aviation Safety Network a înregistrat peste 80 de avioane dispărute în perioada 1948 – 2014

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.