Ne mai despart câteva zile de sărbătoarea Crăciunului, prilej cu care oamenii vor colinda și vor sărbători nașterea Domnului. În articolul acesta vom face o plimbare cu sania în jurul lumii pentru a descoperi tradițiile și colindele ale diferitelor națiuni.
Colindele au fost cântate pentru prima dată în Europa cu mii de ani în urmă. Dar acestea nu erau Colinde de Crăciun, ci cântece precreștine/păgâne, cântate la sărbătorile solstițiului de iarnă în timp ce oamenii dansau. Solstițiul de iarnă este cea mai scurtă zi din an, de obicei are loc în jurul datei de 22 decembrie. În toate cele patru anotimpuri se scriau și se cântau colinde, dar doar tradiția de a le cânta de Crăciun a supraviețuit cu adevărat.
Istoria colindelor
Crăciunul, amintindu-ne de nașterea lui Isus, a început apoi să fie sărbătorit în același timp cu solstițiul, așa că primii creștini au început să cânte cântece creștine în loc de cele precreștine/păgâne. În 129, un episcop roman a spus că un cântec numit „Imnul îngerilor” ar trebui să fie cântat la o slujbă de Crăciun la Roma.
Un alt celebru imn de Crăciun a fost scris în 760, de către Comas din Ierusalim, pentru Biserica Ortodoxă Greacă. Curând după aceasta, mulți compozitori din toată Europa au început să scrie „Colinde de Crăciun”. Cu toate acestea, nu multor oameni le-au plăcut deoarece toate erau scrise și cântate în latină, o limbă pe care oamenii normali nu o puteau înțelege. Până în Evul Mediu (anii 1200), cei mai mulți oameni își pierduseră complet interesul pentru a sărbători Crăciunul.
Începând cu 1223, Sfântul Francisc de Assisi a pus bazele pieselor Nașterii Domnului în Italia. Se obișnuia ca poveștile acestor piese să fie spuse prin cântat, astfel luând naștere noile colinde și obiceiuri de Crăciun. Noile colinde s-au răspândit în Franța, Spania, Germania și alte țări europene.
Noile tradiții și colinde de Crăciun
Cel mai vechi colind din noua generație de tradiții de Crăciun a fost scris în 1410. Din păcate, doar un fragment foarte mic din el încă mai există. Colindul era despre Maria și Isus întâlnirea cu diferiți oameni în Betleem. Cele mai multe colinde din această perioadă și din perioada elisabetană sunt povești neadevărate, bazate foarte liber pe povestea de Crăciun, despre sfânta familie și au fost văzute mai degrabă ca cântece distractive decât religioase. De obicei, se cântau în case mai degrabă decât în biserici!
Colindele și cântecele tradiționale de Crăciun reprezintă o tradiție de secole, de când acestea au evoluat din cântecele păgâne ale solstițiului de iarnă care marcau anotimpul rece. Însă această tradiție a colindelor a fost adoptată și de alte țări la nivel global, independent de tradițiile creștine.
În consecință, colinde de Crăciun sunt cântate în multe țări, inclusiv în Anglia, Irlanda și Țara Galilor; Statele Unite și Canada; țările din America de Sud; majoritatea țărilor din Europa, inclusiv Germania, Spania, Grecia, România, Croația și Republica Cehă; Rusia, dar și în diferite națiuni africane, inclusiv Republica Democratică Congo, Zambia și Malawi.
Singurele țări care nu respectă Crăciunul ca sărbătoare religioasă sunt Afganistan, China (cu excepția Hong Kong și Macao), Iran, Israel, Japonia, Laos, Mongolia, Maroc, Coreea de Nord, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Vietnam. Și e lesne de înțeles, cum nici noi nu prăznuim anumite sărbători religioase asociate cu respectivele țări. Dar să revenim la colindele tradiționale de Crăciun!
Colinde în Marea Britanie, Canada, Statele Unite sau Australia
În Marea Britanie, colindele reprezintă o parte importantă a sărbătoririi Crăciunului. De la sfârșitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie până în ziua de Crăciun, colindele sunt cântate în școli și slujbe, inclusiv slujba tradițională. Colindele sunt cântate și în spațiile publice interioare și exterioare, inclusiv de colindătorii care merg din uşă în uşă pentru a colecta bani pentru caritate. Națiunile celtice Țara Galilor și Irlanda au propriile lor colinde de Crăciun!
Tradiția britanică a colindelor a fost adoptată și de Canada sau Statele Unite. Multe colinde cunoscute, inclusiv „ O Little Town of Bethlehem ” și „ Away In A Manger ” au propriile versiuni cu diferite melodii în SUA, iar faimosul „It Came Upon a Midnight Clear” este un colind american, scris de către pastorul american Edmund Sears.
În Australia, tradiția colindelor a fost adaptată sezonului de vară. Fiind o țară în emisfera sudică, nu se poate colinda despre iarnă în timpul Crăciunului, afară fiind temperaturi caniculare. Compozitorii australieni au abordat această festivitate destul de suprarealistă și nesezonală și au compus colinde noi care reflectă peisajul australian în timpul verii. Colinde precum „A Christmas Day” și „The Three Drovers” reflectă peisajul deșertic și prăfuit al Australiei.
Colinde din Grecia și Cipru
În Grecia și Cipru există o tradiție ca cei mici să cânte colinde în Ajunul Crăciunului, de Revelion și Bobotează (5 ianuarie). Un pic asemănător cu „trick or treat” de Halloween, copiii care colindă cer de obicei un răsfăț în schimbul promisiunii că se vor întoarce în anul următor pentru a-și completa dorințele muzicale.
Colindele din România
„Colindele reprezintă Naşterea Domnului trăită de popor. Uneori această trăire este mai cultă, alteori mai simplă, dar dacă analizăm mesajul colindelor descoperim, indiferent de forma lor, cuvânt cu cuvânt evangheliile care prezintă pe larg Naşterea Domnului. Semnificaţia colindelor vine din bucuria cu care oamenii se îmbracă sufleteşte în această perioadă pentru a marca venirea Domnului din cer pe pământ.
Noi suntem bucuroşi şi emoţionaţi când primim câte un invitat, poftit sau nepoftit. Ce cuvinte pot trasnmite emoţia pe care o resimţim în Ajun, atunci când pruncul Iisus se naşte? Bucuria aceasta o manifestăm prin cântece şi daruri. Pe scurt, colindele au rolul de a transmite bucuria nemărginită că Dumnezeu este cu noi”, spune Dan Damaschin, preot ieşean, citat de adevarul.ro/.
Tradiția colindelor datează de mii de ani și ne bucurăm de ea și în prezent. Indiferent de naționalitate sau religie, până la urmă Crăciunul poate fi și o sărbătoare culturală, socială, cu focus pe fapte bune, toleranță și lumină în suflet.