Da, ați citit bine în titlu. În articolul acesta am scris despre rute lungi, dar FĂRĂ zboruri directe în prezent. Am pornit de la o analiză făcută de specialiștii de la OAG.
În cei 7.5 ani de AirlinesTravel am scris despre sute de zboruri noi și rute. Am anunțat în premieră multe rute interne și internaționale. Am anunțat când companiile aeriene scoteau rute sau adăugau zboruri suplimentare pe cele mai populare conexiuni.
Însă în acest articol scriu despre câteva rute cu potențial, dar fără zboruri directe în prezent. Sunteți curioși să aflați care sunt? Hai să le descoperim!
Rute lungi cu potențial, dar fără zboruri directe
Qantas este una dintre puținele companii aeriene cu ambiții mari. Vrea să conecteze Australia cu zboruri directe de orice metropolă de pe Pămând. A început zboruri directe pe ruta Londra – Perth, apoi a operat un zbor de test pe ruta New York – Sydney. Mai urmează zboruri de test pe ruta Londra – Sydney și al doilea zbor pe direcția New York – Sydney. Qantas are programul Sunrise cu potențial mare de a conecta orașele din Australia de principalele orașe din Europa, America de Nord și America de Sud.
TOP 10 rute lungi fără zboruri directe
Dar nu despre astfel de rute vă povestesc, ci despre unele cu potențial. Sunt rute cu o medie de 170 000 de pasageri pe an, care nu sunt onorate cu zboruri directe. Pasagerii sunt nevoiți să facă cel puțin o escală. Totodată, vorbim de rute cu o medie de 14 000 de kilometri.
Și înainte să le menționez, vă dau orașele și codurile aeroporturilor: LAX (Los Angeles), SGN (Ho Chi Minh), BKK (Bangkok), BNE (Brisbane), LHR (Londra), SFO (San Francisco), DAC (Dhaka), JFK (New York), CDG (Paris), DPS (Denpasar), BEY (Beirut), SYD (Sydney).
- LAX (Los Angeles) – SGN ( Ho Chi Minh) – 7090 mile (13130 km)
- BKK (Bangkok) – LAX (Los Angeles) – 7171 mile (13280 km)
- BNE (Brisbane) – LHR (Londra) – 8932 mile (16542 km)
- SFO (San Francisco) – SGN ( Ho Chi Minh) – 6802 mile (12597 km)
- DAC (Dhaka) – JFK (New York) – 6836 mile (12652 km)
- CDG (Paris) – DPS (Denpasar) – 6686 mile (12382 km)
- FRA (Frankfurt) – DPS (Denpasar) – 6433 mile (11915 km)
- BKK (Bangkok) – JFK (New York) – 7517 mile (13921 km)
- BEY (Beirut) – SYD (Sydney) – 7659 mile (14184 km)
- CDG (Paris) – SYD (Sydney) – 9149 mile (16943 km)
Din cele 10 rute, sunt 2 care nu pot fi acoperite cu avioanele comerciale existente în serviciul operațional. Și aici vorbim de Paris – Sydney (CDG-SYD) și Londra – Brisbane (LHR-BNE). În rest, celelalte 8 rute neacoperite cu zboruri directe pot fi onorate fără probleme cu avioanele de lung-curier existente. Avioane ca A350 XWB sau Boeing 787 Dreamliner pot opera în condiții normale de până la 16 000 de kilometri.
Rutele acestea pot fi profitabile?
Cu privire la numărul de pasageri, aproximativ 270 000 de pasageri au călătorit între orașele LAX (Los Angeles) și SGN ( Ho Chi Minh), statistică pe 12 luni calendaristice. Și ruta SFO (San Francisco) – SGN ( Ho Chi Minh) s-a bucurat de 170 000 de pasageri în 12 luni de zile.
Și totuși aceste conexiuni nu au zboruri directe. Poate pentru că Statele Unite și Vietnam nu au fost încele mai bune relații după Războiul din Vietnam. Recent, autoritățile americane au autorizat companiile aeriene vietnameze pentru zboruri directe între SUA și Vietnam.
Dar ce se întâmplă cu celelalte rute? Dincolo de permisiuni de zbor, de avioane cu range mare sau de numărul pasagerilor, există mereu factorul economic. Oare aceste zboruri directe ar putea fi profitabile? Cu toate că există o cerere mare pe aceste conexiuni, proftabilitate este pusă la îndoială. Oare vor exista suficienți pasageri, care vor fi dispuși să plătească prețul pentru zborurile directe?
Dar nu avem de unde să știm până când nu vor fi deschise. Voi ce credeți?