Avionul este cel mai sigur mijloc de transport, dar şi cel mai rapid. Afirmaţia este confirmată de statisticile cu privire la numărul accidentelor petrecute în aviaţie.

2015 a fost cel mai sigur an în aviaţie cu 16 accidente cu victime. În urma acestora şi-au pierdut viaţa 560 de persoane. Au fost luate în calcul accidentele în care au fost implicate avioanele comerciale cu o capacitate de peste 14 locuri.

Incidentele în aviaţie sunt mult mai multe, dar sunt minore sau medii, iar în urma lor nu au existat victime. Printre incidentele înregistrate, cele mai frecvente apar din cauza turbulenţelor severe şi a depresurizării cabinei.

Astfel de incidente au fost înregistrate şi în rândul companiilor româneşti. Cele mai recente: 13 mai 2016 – zborul TAROM ROT217 Bucuresti-Belgrad (probleme la sistemul de presurizare / avionul a aterizat pe Aeroportul Internaţional ”Traian Vuia” din Timişoara); 19 iunie 2016 – zborul Blue Air 0B160 Milano Linate – Bucureşti (depresurizare cabină aproape de destinaţia finală – Aeroportul Internaţional Henri Coandă).

Presurizarea / Depresurizare

Ca să înţelegem depresurizarea, mai întâi să vedem cum se face presurizarea. Presurizarea este necesară pentru altitudini mai mari de 3800 metri deasupra nivelului mării pentru a proteja echipajul şi pasagerii de riscul unor probleme fiziologice cauzate de presiunea scăzută.

La nivelul solului, în avion este aceeaşi presiune ca afară. Presiunea din interiorul cabinei este denumită tehnic cabin altitude. Astfel, cabin altitude zero este considerată la nivelul mării, unde presiunea este de 101,325 pascali (14.696 psi).

Pe măsură ce avionul urca spre plafonul de croazieră, presurizarea cabinei se face gradual. Însă nu va fi păstrată presiunea de la sol. Într-un zbor comercial, cabin altitude este programată să scadă treptat de la altitudinea aeroportului de origine până la un maxim (2400 m / 8000 ft). Această presiune din interiorul cabinei este apoi menţinută în timp ce avionul zboară la altitudinea de croazieră (10 000 metri – 12 000 metri). La coborâre, presiunea cabinei este crescută treptat până ajunge la presiunea ambientală de la destinaţie.

Poate vă întrebaţi de ce nu se păstrează presiunea de la nivelul mării şi s-a stabilit la un maxim 2400 metri. În avioanele de linie, cabin altitude este menţinută în timpul zborului deasupra nivelului mării pentru a reduce apăsările asupra fuselajului. Aceste apăsări sunt proporţionale cu diferenţa de presiune din interiorul cabinei şi exteriorul cabinei.

Pentru pasageri, menţinând presiunea în cabină sub 2400 metri, sunt prevenite afecţiuni ca: barotrauma, boala de decompresie, hipoxia.

Cu alte cuvinte. Când zburaţi cu avionul la 10 000 metri, în cabină veţi simţi presiunea de la maxim 2400 metri. E ca atunci când urcaţi pe munte la 2400 metri (spre Vf. Moldoveanu), unde aerul este mai rece şi mai rarefiat. Cum este şi firesc, fiecare pasager va resimţi această presiune individual. Persoanele cu probleme de sănătate, cum ar fi pneumotorax, sunt sfătuiţi să nu zboare până la vindecarea completă.

Însă cabin altitude diferă şi de la avion la avion. La Boeing 767, cabin altitude este de 2100 m (6900ft) la altitudinea de croazieră de 12 000 metri (39 000 ft). Avioanele mai noi beneficiază de cabin altitude la valori mai mici. La Airbus A380, cabin altitude este de 1800 metri (6000 ft), iar la Boeing 747 este de 1570 metri (5100 ft).

Începând cu 1996, FAA (Federal Aviation Administration) a adoptat amendamentul 25-87, care a impus noi reglementări cu privire la avioanele certificate să zboare la altitudini mai mari de 7600 metri (25000ft). Aeronavele sunt proiectate astfel înât pasagerii nu vor fi expuşi la cabin altitude mai mare de 4600 metri în urma defectării sistemului de presurizare la 12000 metri.

În cazul unei depresurizări rapide la 12 000 metri, avionul este proiectat astfel încăt pasagerii nu vor fi expuşi la cabin altitude mai mare de 7600 metri (25000ft) pentru mai mult de 2 minute.

Odată cu noul amendament, este impus un plafon maxim de zbor de 12 000 metri (40 000 ft) pentru majoritatea avioanelor noi proiectate. Însă există şi excepţii. În 2004, Airbus a certificat avionul A380 să zboare până la 13 000 metri (43000ft).

Depresurizarea necontrolată

Bun, am văzut cum stă treaba cu presurizarea. Să trecem la depresurizare. Se întâmplă foarte rar să apară procesul de depresurizare necontrolată a avionului la altitudine, dar sunt situaţii când se întâmplă şi astfel de neplăceri.

De ce se întâmplă? Depresurizarea poate apărea din cauza defectării sistemului de compresie, din cauza degradării structurale ale fuselajului, din cauza unor erori umane sau tehnice, în urma unor turbulenţe severe, fisuri în parbriz/geam, fisuri în fuselaj etc.

Există 3 tipuri de depresurizare necontrolată: explozivă, rapidă şi graduală / treptată. În funcţie de natura decompresiei şi a tipului de avion, durata depresurizării poate varia de la o secundă şi până la câteva minute.

Decompresia explozivă

Decompresia explozivă: are loc într-un ritm alert, de obicei în 0.1 – 0.5 secunde. Riscul de truamatism pulmonar este foarte mare. Obiectele neasigurate din cabina avionului pot deveni proiectile din cauza forţei exercitată de explozie. De obicei, acestea sunt şi accidente fatale.

Decompresia rapidă: are loc în câteva secunde. Riscul de traumatism pulmonar este încă prezent, dar semnificativ mai redus în comparaţie cu cel înregistrat la decompresia explozivă.

Decompresia lentă / graduală: are loc într-un timp îndelungat, până la câteva minute. Acest tip de depresurizare poate fi detectat doar cu instrumentele de bord. Dacă nu se acţionează imediat, depresurizarea lentă necontrolată poate duce la hipoxie.

Acest tip de decompresie lentă m-a dus cu gandul la un accident aviatic petrecut în 2005, în Grecia. Este vorba de zborul 522 operate de Helios Airways, care lega Larnaca de Atena. 121 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii avionului. Decompresia lentă a dus la instalarea hipoxiei asupra pasgerilor şi echipajului de cabină. Avionul a zburat pe pilot automat până la consumarea combustibilului.

Orice depresurizare petrecută la altitudini mai mari de 3000 metri (10 000 ft) necesită coborărarea rapidă a aeronavei la sub 2400 metri (8000 ft) sau la o altitudine de minimă siguranţă. Nu vă panicaţi dacă simţiţi o coborâre rapidă a aeronavei. Piloţii urmăresc procedurile pentru astfel de situaţii.

În procesul de depresurizare, măştile de oxigen sunt activate. Masca de oxigen face parte din sistemul de urgenţă. În cazul unei decompresii necontrolată, masca de oxigen cade automat deasupra / în faţa scaunelor pasagerilor. Pe fiecare rând există o mască în plus (3 locuri – 4 măşti). Masca de oxigen este confecţionată dintr-un material galben siliconat şi benzi elastice pentru fixare. Acestea pot fi prevăzute şi cu un săculeţ, care este ataşat tubului conectat la sursa de oxigen. Atenţie! Acest săculeţ nu se umflă. El are rolul de concentrator sau recirculator.

Masca de oxigen asigură oxigen pasagerilor, timp în care piloţii coboară aeronava la plafonul de siguranţă de 2400 metri (8000 ft). Oxigenul nu este nelimitat. El a fost calculat pentru câteva minute (până la 15 minute), timpul necesar ca avionul să ajungă la altitudinea de 2400 metri unde aerul este respirabil.

De unde vine oxigenul?

De unde vine oxigenul? În funcţie de tipul aeronavei, există 2 sisteme generatoare de oxigen.

Generatorul chimic de oxigen, care produce oxigen în urma unui amestec chimic. Trăgând în jos de mască, se elimină percutorul generatorului de oxigen. Odată activat sistemul, acesta pompează oxigen în toate măştile şi nu mai poate fi oprit până la epuizarea compusului chimic. În timpul procesului, generatorul devine foarte fierbinte. Dacă vă miroase a încins / ars, să ştiţi că este de la generator şi apare în urma reacţiei chimice. Temperatura generatorului poate ajunge până la 250 grade.

Sursă centrală de oxigen. Poate fi o butelie de oxigen amplasată în cala aeronavei şi conectată la toate măştile de oxigen. Trăgând în jos de mască, sistemul alimentează cu oxigen doar respectiva mască.

În cazul depresurizării cabinei, echipajul de bord este pregătit să intervină. Piloţii sunt antrenaţi pentru astfel de situaţii şi au proceduri clare de urmat. În majoritatea situaţiilor de depresurizare, piloţii au decis să aterizeze pe cel mai apropiat aeroport. Siguranţa pasagerilor este pe primul loc în aviaţie!

Atenţie la safety briefing

Când vă urcaţi în avion, atenţie la safety briefing. Însoţitorii de bord vă aduc la cunoştinţă câteva noţiuni de bază pe care trebuie să le urmaţi în cazul unor incidente / accidente. Unele fac referire la situaţiile puţin probabile în care avionul se poate confrunta cu o depresurizare.

În cazul unei depresurizări, nu vă panicaţi. Respectaţi instrucţiunile însoţitorilor de bord. Vă fixaţi masca de oxigen şi respiraţi normal. În 99% din cazurile de depresurizare ale avioanelor, totul s-a terminat cu bine.

Cer senin şi să aveţi parte de zboruri fără depresurizări!

Pentru anumite informatii relatate mai sus, ne-am consultat cu Vio Ludusan, comandant pilot de ambulanta aeriana!

Presurizare / Depresurizare avion – informaţii tehnice şi sfaturi

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Dacă aţi zburat cu avionul, cu siguranţă sunteţi familiarizaţi cu instructajul făcut la bord. Înainte de decolarea avionului, echipajul de cabină se poziţionează strategic şi fiecare însoţitor de bord începe să prezinte diferite instrucţiuni, care trebuie urmate în cazul, puţin probabil, producerii unui incident/accident aviatic.

TOP 5 safety video amuzante

O voce sobră prezintă vesta de salvare, masca de oxigen, poziţionarea uşilor de evacuare, cum se cuplează/decuplează o centură de siguranţă etc. Toată treaba aceasta durează aproximativ 5 minute, timp în care trebuie să fim atenţi pentru că este în joc viaţa noastră, dar şi a celor din jur. Problema e că majoritatea acestor prezentări sunt lipsite de atractivitate, iar o mare parte dintre pasagerii aflaţi la bord nu sunt atenţi. Unii mai plictisiţi îşi pun căştile pe urechi şi se izolează în lumea lor.

ATENŢIE! O statistică prezentată de organele abilitate din aviaţie arată că mulţi pasageri se accidentează în momentul decolării/aterizări pentru că nu respectă banalele instrucţiuni de siguranţă de la bordul avionului. În cazul unor accidente, au fost persoane decedate pentru că nu au ştiut când şi cum să folosească masca de oxigen sau vesta de salvare.

Pentru a preveni plictiseala, unele companii aeriene au reuşit să capteze atenţia cu safety video inedite, multe dintre ele fiind apreciate foarte mult prin creativitatea lor.

Dar au fost şi cazuri, mai izolate, cu insoţitori de bord ieşiţi din tiparele instructajului sobru. Au reuşit să capteze atenţia pasagerilor printr-un alt mod de prezentare a măsurilor de siguranţă de la bordul avioanelor. Mai jos aveţi 5 safety video amuzante.

Sper că v-au plăcut cele 5 filmuleţe cu măsurile de siguranţă de la bordul avioanelor prezentate altfel. Dacă aţi fost martorii unor astfel de prezentări sau cunoaşteţi şi alte filmuleţe la fel de amuzante, lăsaţi un comentariu cu link-urile acestora.

TOP 5 safety video amuzante şi neconvenţionale

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Pe 14 martie 2015, TAP Portugal a împlinit 70 de ani de la înfiinţare. TAP Portugal este compania aeriană naţională a Portugalie. A fost fondată pe 14 martie în 1945 ca Transportes Aéreos Portugueses, SGPS, S.A, cunoscută şi sub numele de TAP. TAP Portugal este 100% proprietatea statului şi are sediul la aeroportul Portela din Lisabona.

Pentru a sărbători cei 70 de ani de activitate, TAP Portugal a realizat şi un nou safety video, un material video cu instrucţiunile de siguranţă de la bordurile aeronavelor prezentate într-un mod inedit. Pune accentul şi pe sloganul „with arms wide open”.

Pentru a realiza acest safety video, TAP a ales 10 persoane cu vârste cuprinse între 7 şi 70 de ani, care nu au zburat niciodată cu avionul până la realizarea acestui material. Vă las să-l descoperiţi!

La mulţi ani, TAP Portugal!

(Video) TAP Portugal la 70 de ani şi noul safety video

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

După ce a lansat noul spot publicitar „France is in the Air”, Air France a realizat şi un nou safety video. A preferat o abordare umoristică a măsurilor de siguranţă de la bordul avioanelor.

Începând cu luna aprilie 2015, aeronavele de pe zborurile lung-curier şi mediu-curier (spre Tel Aviv, Amman și Erevan) vor fi echipate progresiv cu noul video de prezentare al măsurilor de siguranţă de la bord.

Videoclipul a fost proiectat în colaborare cu divizia pentru siguranţa zborurilor din cadru Air France și Autoritatea Aeronautică Civilă franceză. Videoclipul are, de asemenea, o secțiune ce vizează creșterea gradului de conștientizare a riscului de incendiu în cazul transportării de baterii litiu-ion.

Noul safety video de la Air France

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Air New Zealand a încheiat un parteneriat cu revista Sports Illustrated Swimsuit pentru a realiza un frumos video cu instrucţiunile de siguranţă de la bordurile aeronavelor. Acesta este filmat într-un decor exotic şi nu lipsesc fotomodelele ca Jessica Gomes, Christie Brinkley, Chrissy Teigen, Hannah Davis şi Ariel Meredith.

Cu ocazia aceasta, Air New Zealand şi Sports Illustrated pun la bătaie 5 vacanţe exotice în Insulele Cook. Premiul include bilete de avion către Aitutaki, cinci nopţi de cazare la hotelul Pacific şi 500 de dolari NZD bani de buzunar. Concursul ţine până pe 26 februarie 2014. Detalii pe site-ul theflyingsocialnetwork.com. Succes!

Safety in Paradise #airnzsafetyvideo de la Air New Zealand (video)

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Air New Zealand, compania aeriană a Noii Zeelande şi cu baza pe aeroportul din Auckland, este recunoscută pentru campaniile inedite de a atrage atenţia pasagerilor asupra tehnicilor esenţiale de siguranţă. În toamna lui 2012, Air New Zealand a promovat filmul “The Hobbit” cu un livery dedicat pe un Boeing 777-300 şi printr-un video special cu instrucţiunile de siguranţă de la bordul aeronavelor.

În februarie 2013, Edward Michael (Bear) Grylls a fost actorul principal al campaniei Bear Essentials of Safety. Acesta a prezentat instrucţiunile de siguranţă la bordul aeronavelor în stilul său caracteristic, alergând pe munţii din Noua Zeelandă.

Air New Zealand continuă seria clipurilor de prezentare a instrucţiunile de siguranţă de la bordul aeronavelor cu un filmuleţ distractiv, Betty Marion White fiind în rolul principal. Campania poartă numele „Safety Old School Style„. Vă las să descoperiţi filmuleţul mai jos!

Betty White este protagonista unui safety video Air New Zealand (video)

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.

Air New Zealand este una dintre companiile aeriene cu cele mai frumoase campanii. Mereu am apreciat-o pentru ideile originale şi pentru performanţe. După succesul avut cu filmuleţul “Hobbit”, compania aeriană națională a Noii Zeelande îl aduce în prim-plan pe Edward Michael (Bear) Grylls, aventurierul britanic recunoscut pentru documentarele cu „Tehnici esențiale de supraviețuire”.

Acesta prezintă instrucţiunile de siguranţă la bordul aeronavelor în stilul său caracteristic, alergând pe munţii din Noua Zeelandă. Campania poartă numele „Bear Essentials of Safety”, iar acest material video va rula la bordul aeronavelor Air New Zealand!

Tehnici esenţiale de siguranţă la bordul aeronavelor Air New Zealand cu Bear Grylls

Pentru fanii internauţi, a fost lansat şi un concurs interesant. Premiul cel mare constă într-o vacanţă de 10 zile, pentru două persoane de oriunde din lume, în Noua Zeelandă! Pentru a participa, trebuie să răspundeţi la întrebarea din acest site! Succes!

Tehnici esenţiale de siguranţă la bordul aeronavelor Air New Zealand cu Bear Grylls (Video)

AirlinesTravel.ro - Aviatie si Turism.