Peste 300 de profesionişti vor identifica bune practici şi soluţii pentru dezvoltarea turismului românesc de incoming

0 166

Joi, 25 septembrie 2014, Innovation Travel, Autoritatea Naţională pentru Turism şi InfoTravelRomania.ro, în parteneriat cu Clubul Presei de Turism – FIJET România, organizează, la Complexul Elisabeta din Bucureşti (Bd. Elisabeta nr. 45), INCOMING ROMANIA TRAVEL FORUM – primul forum românesc dedicat segmentului de incoming – turismul receptor.

Evenimentul va reuni peste 300 de touroperatori, de reprezentanţi ai corpului diplomatic, de reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, de hotelieri şi alţi proprietari de structuri de cazare, de profesionişti în turism, de reprezentanţi ai mass-media şi de bloggeri de turism.

Castiga o excursie la Paris

INCOMING ROMANIA TRAVEL FORUM

Tema evenimentului este importanţa şi dezvoltarea turismului de incoming pentru economia României, ca formă de export. Incoming-ul, adică turismul receptor, aducerea de turişti străini, constituie cea mai eficientă formă de turism, în urma căreia România poate profita din plin. Este normal să fie aşa, deoarece incoming-ul reprezintă export de servicii, poate chiar cea mai simplă (aparent) formă de export. Promovezi destinaţia turistică România peste hotare, iar banii vin în ţară, aduşi de turiştii străini. Deci ne „vindem“ ţara foarte eficient. Această formă de turism ar trebui să constituie o prioritate naţională. Iar a fi prioritate naţională înseamnă a fi un subiect de comunicare între toate instituţiile de stat avizate şi sectorul privat. Pe de altă parte, din păcate, în România avem cel mult câteva zeci de touroperatori importanţi specializaţi în aducerea de turişti străini (iar specializate pe outgoing, ticketing etc. sunt mii de agenţii). Dintre aceştia, o mare parte se concentrează pe pieţe tradiţionale: Franța sau cele de limbă germană.

Scopul evenimentului:

La Mare cu Avionul

– O mai bună comunicare între touroperatorii specializaţi pe incoming şi MICE, hotelierii români şi reprezentanţii mass-media, pentru conştientizarea importanţei turismului pentru dezvoltarea economică a ţării noastre.
– Identificarea unor soluţii de promovare şi valorificare a potenţialului turismului românesc, în urma dezbaterilor din timpul Forumului
– Solicitarea unor modificări legislative în favoarea dezvoltării turismului românesc şi a impulsionării incomingului.
– Posibilitatea accesării de fonduri europene.
– Crearea de clustere pentru sprijinirea incomingului. Explicarea practică a noţiunii de cluster.

Întrebările la care vom încerca să identificăm răspunsuri:

  Care sunt primele 6 ţări care ne trimit turişti?
  Ce agenţii de turism fac incoming?
  Câţi turişti şi de unde aduce fiecare agenţie?
  Cu ce agenţii de turism din străinătate lucrăm?
  Ce pachete turistice promovăm?
  Unde şi cum promovăm România?
  Ce probleme avem?
  Ce soluţii sunt pentru creşterea incomingului în România?

Cum stă România la capitolul INCOMING?

– Primele 4 ţări care ne trimit turişti sunt:
Germania; 2. Italia; 3. Polonia; 4. Austria – atât la numărul de înnoptări, cât şi la numărul de sosiri vizitatori străini.

La ora actuală, circa 20-25 de agenţii de turism româneşti fac INCOMING la un nivel mai mare şi în mod constant. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), avem 1,7 milioane de turişti străini pe anul 2013, din care 80% sunt pe partea de evenimente şi turism de afaceri (1.360.000 persoane) iar 20 % pe partea de leisure (340.000 persoane). Marea majoritate a turiştilor străini care ajung în România nu vin prin agenţiile de turism.

Estimarea reală a numărului de turişti străini (inclusiv pe partea de afaceri şi de evenimente) este de 400.000 aduşi în România prin agenţiile de turism, respectiv de 1,3 milioane veniţi pe cont propriu / prin alte aranjamente de călătorie.

Turiştii străini au petrecut anul trecut în România 3,5 milioane de nopţi, printre cele mai scăzute niveluri de înnoptare din UE, de peste patru ori sub rezultatele Ungariei sau ale Bulgariei.

Potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi a Institutului Naţional de Statistică (INS), anul trecut 1,7 milioane de turişti străini au vizitat România. Aceştia au petrecut 3,5 milioane de nopţi în ţara noastră, de 4 ori mai puţin decât în Bulgaria (14,3 milioane de înnoptări), de 3,5 ori mai puţin decât în Ungaria (12,3 milioane de înnoptări), de 6 ori mai puţin decât în Cehia (20,8 milioane de înnoptări) şi de 22 de ori mai puţin decât în Austria (78,1 milioane de înnoptări)”.

Vizitatorii străini au cheltuit în România 4,79 de miliarde de lei (echivalentul a 1,08 miliarde de euro, respectiv 635,29 de euro de persoană), cea mai mare pondere fiind deţinută de sumele alocate pentru cazare. Turistii străini reprezintă doar 18% din piata turistică a României, fată de 67% în Bulgaria, 49% în Ungaria, 53% în Cehia şi 71% în Austria. Iar gradul anual de ocupare al structurilor de cazare din România nu depăşeşte 30%. În prezent, cota redusă de 9% se aplică doar pentru servicii de cazare şi cazare cu mic dejun inclus. Restul serviciilor din turism, inclusiv cele ale agenţiilor care comercializează produse turistice în Romania, se impozitează cu cota integrală de 24%.

Potrivit ANAT, alte ţări care atrag împreună anual sute de mii de turişti români practică un TVA redus pentru serviciile de turism: Bulgaria aplică o cotă de 9% din aprilie 2011 pentru vacanţele cumpărate prin agenţiile de turism (peste 102.000 de români au plecat în Bulgaria prin agenţiile de turism, în 2013), Grecia a redus TVA pentru restaurante la 13% în timpul crizei economice (aproximativ 100.000 de români au plecat în 2013 prin agenţiile de turism), Spania are o cotă de 10% atât pentru cazare, cât şi pentru serviciile din restaurant (peste 53.000 de români)Cipru (9% cazare, 9% restaurant, aproximativ 2.000 de turişti români în 2013 ), Italia (10% cazare, 10% restaurant – aprox. 45.000 de români), Franţa (10% cazare, 10,58% restaurant – aprox. 26.000 de români), Austria (10% cazare, 10,62% restaurant – aprox. 27.000 de români), Malta (7% cazare, 18% restaurant – aprox. 4.500 români), Germania (7% cazare, 19% restaurant – aprox. 28.000 ), Croaţia (13% cazare, 13% restaurant – aprox. 5.000 români), Cehia (15% cazare, 21% restaurant – peste 3.200 de români).

Ca aport la Produsul Intern Brut, turismul a avut anul trecut o contribuţie totală de 5,1% la PIB, ceea ce plasează România pe locul 154 în lume, din 184 de ţări, în urma Albaniei (16,7% din PIB), Bulgariei (13,3%), Ungariei (10,6%), Cehiei (8,4%) şi Slovaciei (6%), potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC). Contribuţia totală a turismului la PIB include afacerile generate direct de această activitate, precum cazare, transport, atracţii, divertisment, cumpărături, cheltuieli pentru hrană şi investiţii în sectorul turismului şi ospitalităţii, la care se adaugă venituri generate indirect, precum câştigurile furnizorilor care deservesc proiecte sau facilităţi din turism şi cheltuielile generate în economie de angajaţii din sector.

Tot specialiştii Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor, alături de cei ai Organizaţiei Mondiale de Turism (OMT), ne recomandau să „uităm” de turismul de masă pentru incoming – anume, de litoral şi de turismul montan, în special de schi şi de sporturi de iarnă, unde nu suntem competitivi – şi să ne concentrăm pe turismul balnear, pe turism de evenimente, pe turismul cultural, ecologic şi rural, pe turismul de aventură şi cel religios. Dar regiunile unde este practicat turismul de masă deţin cu mult peste 50% din capacitatea turistică a României. Ce rămâne de făcut?

S-ar putea sa-ti placa si

Leave A Reply

Your email address will not be published.

Translate »